Page 22 - 1931-02

90 B O A B E D E G R Â U

i'oto Păunescu toto Pâunescu
Lotcă de pescari Portul văzut de pe «Regele Carol»

prin Dobrogea de sud. Ducatele îndepărtate aşe­ fiinţat aci multe comptuoare de comerţ — şi chiar
zate în această provincie îşi aveau scaune în alte Pireul, pentru a nu pomeni decât de porturi de
cetăţi, înspre părţile Silistrei, de pildă. Subt bar­ sud, pare uitat şi siguratec.
bari, Constantiana se stinge şi apare foarte târziu Pentru cine a asistat în câţiva zeci de ani la
ca o umilă burgadă turcească. Cam ceeace trebue transformarea portului turcesc de odinioară în por­
să fi fost de mult, subt turci şi cum am găsit noi tul modern de astăzi, în primul rând se remarcă o
Constanţa acum cincizeci şi trei de ani, ne înfăţişea­ lipsă şi anume : aceea a caicurilor cu pânze, de ca­
ză acea stampă de artist francez — Bearn — după botaj, de odinioară. Sunt mai bine de cincisprezece
care astăzi nu mai găsim asemănare decât cu ora­ ani de când vasele acestea tăcute, cu un tonaj mo­
şele Bulgariei, departe înspre sud, cu Mesemvria, dest au fugit înspre sud. Mangalia rareroi le mai
de pildă. Aceasta ca smalţ turcesc. Natura Constan­ opreşte. Mai des Burgasul şi Mesemvria. Multe
ţei e însă mult mai săracă. Acolo unde se sfârşeşte putrezesc în Cornul de aur. E o întreagă marină de
dintele de stâncă al peninsulei, se prelungesc şi spre căpitani şi armatori improvizaţi care dispare odată
nord şi spre sud malurile roşietece de clisă, lune­ cu retragerea turcilor de pe aceste coaste. Şi versul
cătoare şi sterpe. Nimic din vegetaţia obişnuită nu lui Anghel :
creşte pe aci. Numai doi copaci luptă cu vânturile „Un steag turcesc înscrie pe cer o semilună”
şi uscăciunea pământului : salcâmul şi oţetarul. Şi
cunosc mai mult de o trudă şi o îngrijire care n a care ca şi stampele franţuzeşti de pe la începutul
veacului trecut, fie în faţa Brăilei fie în faţa Cons­
isbutit decât cu greu să înflorească trandafirii...
Din bulevard şi în golful din sud, tăiat, drenat, tanţei, a încercat să prindă corabia Levantului, tinde
limpezit, se întinde portul, cu toate aşezările lui in­ să devie chihlimbarul în care doarme o viaţă ce a
dustriale pe coastă : silozuri, rezervoare de petrol, apus.
până departe înspre vii. Pe lângă dana silozurilor Şi totuş Constanţa şi prin instalaţiile sale şi su­
se crede a se fi întins în antichitate vechea schelă a fleteşte vorbind, e un port complet. In puterea lui
cetăţii Torni. au crescut generaţii întregi româneşti, singurii oa­
Portul turcesc, un dig de lemn cu un felinar mai meni pierduţi prin ţară, cu adevărata înţelegere a
mult de cât un far, cum păstrează şi astăzi Balci- mării şi mai ales a portului. Pe constănţenii de a-
cul, era pe locul unde se află Serviciul Portului, în tunci, copii, astăzi bărbaţi, crescuţi odată cu portul
faţă, de cum cobori din oraş. Portul ,.mărit şi apă­ lor, îi distingi uşor, ori unde i-ai întâlni, după emo­
rat de valurile mării”, după cum scrie pe farul din tivitatea bruscă ce îi cuprinde când le pomeneşti de
larg, este opera domniei regelui Carol I, care a re­ cele câteva hectare de apă liniştită.
înviat cu râvnă şi înţelepciune întreaga provincie. Unii oameni desluşesc ideile şi asocierile lor, din
Din acest port, visul Regelui a fost să întindă linia efortul subconştientului de unde le pescuesc, prin
Serviciului Maritim Român, sborul „pasărilor albe” umbre mari şi un fel de răcoare : aceia sunt oamenii
după cum li se spune în Bosfor vaselor noastre din de la munte ; alţii prin pâcla deasă şi înecăcioasă
cauza culorii lor, până în Indii. de praf şi arşiţă uscată : aceştia sunt cei de la
Fără îndoială, portul Constanţa, astăzi, este cel câmp ; şi în sfârşit cei din urmă printr’un fel de
mai important pe coasta Mării Negre între Odessa sărituri elastice ale sufletului pe un luciu instabil—
şi Istambul. Un port mare însă nu este. Alăturat portul. Aceştia sunt cei de la mare. Recomand, pen­
de Marsilia, Genova — care în veacurile trecute a tru cine vrea să înţeleagă portul, la Constanţa, ci­
imitat exemplul Ionienilor din antichitate şi a în- mitirul portului şi duminicile cheiurilor. Sunt lu-