Page 24 - 1931-02

92 B O A B E D E G R Â U

In pori — Vedere spre silozuri Fotopress
Şi o alta, ,,Reverie”, mai puţin precisă din acest modestă, lăsând în urma lui un roman „Sybaris”,
punct de vedere, totuş cuprinzând impresii trans­ un volum de nuvele „Aripi tăiate şi o „Constanţă
puse de aci : pitorească” — ghid mai mult sau mai puţin sensi­
bilizat al unui oraş de mult întrecut de dezvoltarea
„Cântai un cântec straniu din ţările de nord" de azi.
„O melodie blândă şi limpede ca ghiaţa Astfel Adam vorbeşte de movila Avratiik-Tepe,
„Şi eu visam pe gânduri ce dulce-ar fi viaţa" şi de priveliştea de pe culmea ei, din marginea ora­
„Să am cu tine-o casă pe-o margine de fiord". şului. (Avratiik-Tepe se afla până acum zece, doi­
sprezece ani, lângă vechiul Spital. în faţa grădinii
publice, pe strada Carol). Astăzi locul este nivelat
In anul 1906 Anghel petrecuse, una din acele şi clădit.
înspăimântătoare ierni constănţene, cu portul în­ Adam vorbeşte de morile de vânt cu paleta ca
gheţat şi marea abia respirând pe sub sloiuri. Va­ o elice de pânză, cari într’adevăr împodobeau cli­
porul „Regele Carol” luptase eroic cu valuri nă­ nele movilei Avratiik-Tepe dând şi pitoresc şi o
prasnice şi venise tot acoperit de ghiaţă. Visul poe­ notă specială a Dobrogei. Toate acestea azi au dis­
tului se îmbrăca în aceste peisagii polare ale Cons­ părut. Moara de vânt ca şi cămila care sub turci, şi
tanţei şi plămădea deasupra Stambulului înflorit a- puţin şi subt stăpânirea românească, aducea buca­
ceastă simfonie de ghiaţă, care are ca motiv de ins­ tele la obor, azi nu mai sunt. Morile s'au refugiat,
piraţie tot iarna dobrogeană ce-1 făcuse cu mii de câteva, tot mai rare înspre Mangalia. Ele au jucat
ani înainte pe Ovidiu să noteze, cu amănunt de cro­ un rol important şi în economia şi în romantica do­
nică în versuri, că barbarii la Torni, iar nu beau brogeană. Intr’o moară de vânt a fost ucis de poteră
vinul, ci-1 sfărâmă şi-l mănâncă... Deli-Ali, faimosul bandit de odinioară. Şi toată
Fireşte că la data când scriau Anghel şi Minu- lumea se interesa şi comenta...
lescu pe marginea Mării Negre, nu se putea cere Alături de Adam şi făcând parte din acelaş corp
micii burghezii româneşti să-i recunoască. Lucrul profesoral a trăit la Constanţa şi pictorul D. Hâr-
nu se întâmplase nici la Bucureşti. Totuş în jurul lescu. Cu studii germane — învăţase la Miinchen
lor, atunci şi mai târziu au existat la Constanţa — Hârlescu se căsnea să descifreze o lumină cu
dacă nu mişcări, cel puţin manifestări individuale care se întâlnea pentru prima oară.
de artă şi cultură. Dintre localnici trebuie reamin­ Erau artişti izolaţi, neluaţi în seamă, de lumea ro­
tit în primul rând Ioan Adam. Profesor la gimnaziu mânească ce se consolida. Lor li s a adaos în curând
pe vremea aceea. Adam era un scriitor de inspiraţie o figură ciudată, adevărat boem romantic, aducă-