Page 26 - 1931-02

34 B O A B E D E G R Â U

apus şi miazănoapte la movila Avratiik-Tepe şi tul... Şi astfel cu această lentă şi amuzantă pedago­
Cazărmi, plutea încă un cer oriental cu văluri de gie turcească, în câţiva ani, cu silinţă, se învăţa al­
taină în el, întins de turcii cei repede împrieteniţi fabetul acela care dădea pe acte şi pe pietre brode­
cu românii. ria scriiturii sigure şi aerate.
Fie în curtea geamiei Carol din josul oraşului, Constănţenii i-au iubit întotdeauna pe turci şi
fie la Sultan Azis, fie la Azizie, românul era întot­ au avut întotdeauna o romantică specială a orien­
deauna bine primit, şi puţin să fi dorit să intre în tului, la care au contribuit într'o însemnată măsură
prietenia hogei şi lucrul err- dintre cele mai uşoare. şi „pasagerele” Serviciului nostru Maritim. Servi­
Nici o rezistenţă, nici un orgoliu naţional nu se o- ciul acesta a început cu două vase „Meteor” şi
punea din partea turcilor, îndelung stăpânitori ai „Cobra” care au sfârşit tragic. Dacă nu mă înşel
oraşului, la stabilirea relaţiilor celor mai cordiale. „Meteor” a eşuat pe furtună mai la nord de Cons­
Orientul, ceeace însemnează Turcia, a murit pe tanţa, la Capul Midia.
nesimţite la Constanţa. De foarte de vreme, hare- După aceste două încercări a venit seria întreagă
mele cu muşarabiehurile de „păsări albe” dela
lor s au retras din inima „Principesa Maria pâ­
oraşelor. Abia câteva nă la „Dacia”.
fântâni şi câteva cân­ Drumurile lor săptă­
tece în amurg, pe mos­ mânale în Orient, peri­
chei, aminteau trecutul peţiile, furtunile, erau ur­
din care primii colonişti mărite de constănţeni cu
români au mai prins în­ aceeaş pasiune cu care
că tot pitorescul. caii favoriţi sunt urmă­
Amintesc astfel, din riţi la curse. Intre va­
însemnările unui vechiu poarele acestea şi popu­
constănţean, o lecţie în laţie s a creiat o legă­
aer liber la o şcoală mu­ tură sufletească pe care
sulmană. Stăteau pe jos şi astăzi unii o regăsesc
cei douzeci treizeci de intactă în amintirile lor.
elevi — prin care erau Cu vapoarele albe, a-
amestecaţi şi creştini şi proape întotdeauna con­
evrei (suntem abia câţi­ duse la plecare de socie­
va ani după ocupaţia tăţi numeroase şi câte­
românească) şi învăţau odată chiar primite, se
carte, în curtea unei prelungeau dorurile, se
geamii la umbra unor înlesneau evadările su­
salcâmi. Deocamdată se fleteşti spre alte zări de
descifra alfabetul. mare mai blânde decât
In vechea scriere tur­ ale Constanţei. Prin sen­
cească litera a, ce se nu­ timentul acesta, Cons­
mea elef, deriva din ea tanţa în viaţa ei şi-a îm­
vocalele deschise e şi i pletit firul deosebit de
după un punct care, du­ restul ţării : lipsa de
pă felul cum era aşezat obstacol înspre lumea
faţă de a dădea aces­ larg deschisă, a dat ce­
tuia valori deosebite. tăţenilor de aci şi o mân­
Astfel a cu punctul deasupra, dădea i, iar a cu drie şi o uşurinţă, cari lăsau în toate reuniunile mai
punctul de desubt, dădea e. alese, un vag parfum de colonie, obişnuită cu toate
Pentru a face pe copii să prinză lucrul acesta, legăturile pământului.
profesorul imaginase două versete care sunau cam Aceasta e şi cauza, poate, a popularităţii celor
astfel : doi englezi celebri la Constanţa : comandantul sta­
„Elef estiinde bir nohta i” şi ţionarului „Cocatrice” şi doctorul Irwin Bolton,
„Elef altinda bir nohta e irlandez.
ceeace însemna : un punct deasupra lui a dă i şi un „Cocatrice era mai mult un yacht, ascuţit, ele­
punct dedesubtul lui a dă e. Copii erau obligaţi să gant, abia armat, destinat apelor Bosforului impe­
câte toţi în cor şi când spuneau „nohta i”, trebuiau rial, dar care, din cauza legăturilor comandantului
să sară drept în sus, cu hoge cu tot şi să arate cu său, se abătea adese ori prin portul Constanţa.
degetul spre cer, pentru a ţine minte că acolo se Acest comandant, un marinar încercat şi îndelung
pune punctul. La al doilea vers, trebuiau să se lase purtat prin mările ecuatoriale, era un diletant ager
cu toţi al pământ şi să bată cu pumnul în ţărână, şi pasionat al culturii. Culesese amănunte etnogra­
pentru a însemna precis că şi acolo se pune punc­ fice şi folkloristice de la multe triburi sălbatece şi