Page 28 - 1931-02

9ti B O A B E DE G R A U

desluşi grăuntele abia simţit şi din sentimentul meu sale toate adversităţile şi bucuriile vieţii de muncă
şi al tuturor. şi luptă, oriunde s ar găsi...
Din peisagiul său aspru şi uscat şi mai ales din Fireşte că mult deosebit de acest virtuos grec,
penumbra trecutului său de atâtea ori închinător era românul de curând venit să colonizeze Dobro-
spre alte ceruri, pământul acesta rămânea prezent gea ! Nimic nu îi era cunoscut, nimic nu îi era apro­
pentru toţi ca un pământ păgân. Şi din păgânismul piat. Un fel de spaimă şi dezesperare dăinuia în
acesta se simţea potrivnicia de către micile colonii sufletul tuturor, nemărturisită de cele mai multe ori.
creştine, fie în bisericuţa catolică, o miniatură abia Iernile numai cu asprimea lor, scoteau la iveală chi­
în ogiva ferestrelor cu un semn gotic, fie în biserica nul acesta, pe care îl reţin exprimat de un modest
luterană rece şi singuratecă din susul oraşului, fie funcţionar cândva, exasperat de vânt şi urgie :
chiar în marea catedrală a românilor... — Abia acum înţeleg, domnule, blestemul mamii
Ortodoxismul nostru, deşi religie de Stat şi ofi­ din copilărie care-mi spunea când o necăjeam : bă-
cială, se simţea stingherit în apucăturile şi tipicurile tu-te-ar vânturile mării, măiculiţă!
lui aduse de dincolo de Dunăre. Singurii cari par că Acesta era un sentiment unanim. Marea era
aveau o mai mare vitalitate religioasă, o deprindere străină de sufletul românesc şi mai ales marea vije­
de viaţă creş­ lioasă şi aspră
tină pe colţu­ a Constanţei.
rile acestea de Şi totuşi firea
pământ, ală­ de lesne de­
turi de turci prindere a ro­
mai ales, erau mânului, a
grecii. creat numai în
Cu senti­ câţiva ani mi­
mentul acesta nunea nu nu­
de colonie, pe mai a unei asi­
c a r e încerc milări a ele­
să-l prind în mentului ro­
câteva din va- mânesc în ca­
riaţiunile lui, drul dobro­
se trăia acum gean dar şi pe
cincisprezece, aceea a creă­
douăzeci d e rii unei marine
ani la Cons­ româneşti.
tanţa. Şi în a- îmbarcat fie
cest sentiment pe vasele ţării
ca şi în religia sale, fie pe va­
lor cei ce se se străine, ro­
mişcau mai li­ mânul şi-a fă­
beri erau tot cut în curând
grecii. Poate o reputaţie de
dintr’o deprin­ xcelent mari­
dere seculară, nar : îndrumă­
milenară d e Constanţi do Marius Bunescu tor, abil, inte­
n’ar fi să ne gândim decât la anticul Milet şi la ligent, isteţ el culege de pretutindeni, din călăto­
Torni, le venea darul şi uşurinţa. riile lui de apă, impresii, trăsături caracteristice de
Păstrau, şi cred că păstrează şi astăzi, cu o neamuri sau de locuri, cari circulă prin lumea por­
dârză şi sănătoasă integritate sufletească patrimo­ tului, venind fie dinspre lumea marinei de război, fie
niul lor naţional, care dintr’o veche deprindere de dinspre lumea marinei comerciale, şi e demnă ca în-
peregrinare nu se lasă nicăeri ştirbit de atmosfere tr’o zi să-şi afle culegătorul...
şi influenţe străine. Azurul înfrăţit cu albul, culo­ Unei Constanţe de odinioară negoţul îi sta croit
rile naţionale, sunt ca un viatic pe care îl poartă pe măsură. Astăzi străinii şi vizitatorii de vară, cu
grecul colonist pretutindeni şi îl are pretutindeni necesităţile lor, i-au dat o înfăţişare, pe strada Ca-
înscris lângă el indiferent de materie. rol cel puţin, de oraş ţinut la curent cu cele de tre­
Nişte oribile şi stângace cromolitografii împodo­ buinţă. Şi afacerile tot mai mari au creat băncile,
besc şi astăzi cafenelele greceşti, încadrate cu cu­ cu operaţiile lor abstracte, învăluite în formule sa­
lorile naţionale şi cu motive din marile teme patrio­ cramentale.
tice. Cu o rară putere de distingere sufletească şi Pe vremuri, când burgada turcească abia se deş­
neamestec de stări sufleteşti, -pe care poate nu ştie tepta la viaţă, lucrurile se înfăţişau în altfel. Casele
să le mânuiască decât negustorul Levantului încer­ de schimb erau nişte biete dughene, cu de toate :
cat, el împleteşte în jurul acestei insule a inimii de la săpun până la pene de pălărie şi cu lire, dolari,