Page 32 - 1931-02
P. 32
100 B O A B E D E G R Â U
trucţie potrivită cu orice capitală de ţară. Până la zeul Naţional din Budapesta cu un preţ mai mare
terminarea Palatului s a mai schimbat şi ideea Mu decât a costat, motivând „ca să aibă publicul iubitor
zeului într’o Instituţie independentă, cu o clădire de artă posibilitatea să vadă o capodoperă pe care
aparte, pendinte de Palatul Cultural, în dreapta nu totdeauna poate să o vadă". Primăria neaccep
Primăriei, şi care urma să fie inaugurat la 29 Apri tând oferta, Muzeul s a mulţumit cu expunerea lui
lie 1916 când ca relieful cel
s e împlineau mai m a r e
treisute de ani smălţuit n u
de când oraşul n u m a i din
a fost ridicat Austro-Unga-
la rangul de ria, dar şi din
Municipiu. Germania. A-
Palatul Cul cest relief n a
tural a fost fost aşezat la
clădit d u p ă locul destinat
planurile arhi fiind şi astăzi
tecţilor Komor smalţurile la
şi Iakab, iar Budapesta. Vi
partea decora traliile şi mo
tivă artistică zaicurile a u
de cei mai bu fost executate
ni artişti ai de către Roth
timpului. Sce Micşa din Bu
nele din viaţa dapesta după
maghiaro - hu- planurile 1 u i
no - săcuiască, Korosfoi. A-
ce împodobesc ceste vitralii
atât interiorul cât şi exteriorul, au fost rezultatul sunt de-o rară frumuseţe, împodobind sala de o-
imaginaţiei profesorului Korosfăi Kris Aladâr, glinzi, sau mică. In sala de oglinzi în mijloc sunt
care în acelaş timp a fost şi autorul frescelor din patru balade, iar în dreapta şi stânga scene din
Foyerul Palatului, „Basmul săcuiesc” în stânga dela viaţa Hunilor ca strămoşi ai Săcuilor. In sala mică
intrare, în sala stă Principe
mare, şi în le Ardealului
dreapta „Ma „Gavril Be-
gii săcueşti”. thlen în jurul
Primul ar re savanţilor lui”.
prezenta pe un Toate fereres-
trubadur care trele dela scă
cântă istoriile rile principale
stămoşeşti a- sunt cu gea
companiat de muri pictate
liră; al doilea, c u decoraţii
un preot mag geometrice, iar
c a r e prezice în mijlocul lor
viitorul. Plat se găseşte por
forma Foyeru tretul c e l o r
lui a fost de m a i valoroşi
corată şi pic reprezentanţi
tată de acelaş ai culturei ma
artist care a ghiare, ca A-
întrebuinţat în lexandru Pe-
loc de culoare tofi, Ioan Ara-
galbenă foiţă Biblioteca : 0 parte din sala de lectură ny, baronul
de aur cam 10 Otvos, Fran
kgr. Intre aceste două fresce urma să se aşeze cisc Liszt, Francisc Deak, etc. Faţada Palatului Cui
deasupra intrării în sala mare un relief „încorona tural e decorată cu mozaicuri, dintre care cel mai re
rea Regelui Francisc Iosif I” executat de Sidlo prezentativ este „Apoteoza culturei maghiare”. Un
Francisc, Hibjan Samoilă şi Wandrâk Samoilă, au de partea decorativă nu putea să fie o creaţie artisti
rit şi decorat cu smalţuri în culori. Acest monument că ea a fost înlocuită cu marmoră care, complectând
care era o operă izbutită a fost cerut de către Mu aceste goluri, dă o înfăţişare măreaţă ansamblului.
