Page 38 - 1931-02
P. 38
106 B O A B E D E G R A I !
şi jocuri şi jertfe aduse, al căror număr atârna de betul buzelor, strălucirea ochilor, şi în deosebi cân
izbânda prăzii. tecele turceşti — răsunătoare de patimi îndepărtate,
Ci, dincotro să fi fost elevii, unul din coastele unele rupte în oftaturi, altele urcând spre nesfâr
Adriaticei, altul din Rodope ori din Tesalia — a- şite năzuinţe. Ruva se simţi de tot covârşit. Multă
fară de mici osebiri în vorbă şi port, Ruva simţia vreme îl urmăriră crâmpee din ariile acelea, îi tre-
că erau toţi de aceeaş ginte, nepierduţi în apele nea săriră fără voie în suflet, până ce cu apropierea verii
murilor înconjurătoare, curgând şi ele aparte, fie alte griji de plecare acasă îl cuceriseră. Că, pe unde
care în albia sa : Grecii iuţi, Albanezii fudui, Slavii s’o fi găsit, familia sa şi ale multora din elevi se
dârji, Turcii nepăsători, pentru limba cărora do pregătiau de suire la munte ; întâi turmele, apoi
bândise Ruva o neînţeleasă înclinare. O auzise în caravanele cu întârzieri pe drumuri, cu lungi popa
câmpia din Vizanscu, pe unde-1 purtase tată-său, suri la nămiezi şi purcederi iarăş pe îndelete în ră
cât şi pe străzile Bitoliei. Şi odată, rămas singur, coarea dimineţilor şi serilor. Câte un chirigiu se a-
prin tăcerea înoptării ce dedea murmur pârâului bătea şi prin Bitolia să iea pe băeţi ; încât lumea
sub plopi, îl ajunse de peste zidul curţii glasul unui din oraş se trezia uimită dinaintea şiragului de cai
hoge : cânta ruga credinţii sale în chemări melo- ce treceau încărcaţi din şcoală, cu velinţe colorate
V a 1 e T e s a 1 i a n ă
Pod p e s t e D r a g o r
(Călătorii în Insulele Ionice, Albania şl Tesalia de Henry
(Prin Macedonia spre Lacurile Albaniei de Mary Adelaide,
Ilolland, Londra 1819)
Walker, Londra, 1864)
dioase. Regulat apoi luase deprinderea într’anume legănându-se înainte ca nişte straturi de flori mişcă
ore să-l aştepte pe acelaş cântăreţ ; urmăria cu plă toare. Ruva mergea o bucată de drum în tovărăşie,
cere crescândă tărăgănarea înflorită a cuvintelor, iar dela o răscruce o lua în sus prin Clisura, unde
fără să le fi putut înţelege. De atunci, însă, în clasa în patru ani dearândul se întâlnia şi vorbia cu Şodi.
de turceşte a lui Aii Efendi el era întâiul şi în nimic
alta nu punea atâta tragere de inimă * iar Dumini VII
cile şi sărbătorile începu a umbla deadreapta râu
lui Drago, unde se aflau câteva moschei şi cafenele Apoi o vreme nu se ştiuse nimic de Ruva, şi pe
retrase în umbra platanilor. Se lua în vorbă cu neaşteptate într’o seară veni la Şodi, care aproape
scribii publici, cu tălmăcitorii Coranului, aşezaţi pe să nu-1 recunoască, aşa era de schimbat — în pra
rogojini dinaintea măsuţelor sculptate, şi căuta să gul bărbăţiei acum. Purta nădragi strâmţi şi sub
prindă tot mai mult din taina graiului şi caractere haină o jiletcă neagră de catifea cu lănţug argintiu
lor în chip de migăloase broderii. Pe urmă s a mai şi mărunt împletit, sclipind dealatul pieptului. Ca
întâmplat ceva. In anul al patrulea, către sfârşite, răspuns mirării lui Şodi. începu Ruva deodată a
sosi în oraş o trupă de fete — întâia pomenită vre spune cum într’o vacanţă găsise la întoarcere satul
odată, cât băeţii prinseră a şopti ca de un eveni din Vizanscu prăpădit ; numai vântul bătea prin
ment nespus de atrăgător, căruia nu s’ar fi putut tufişurile de jnepeni. Ce era să facă ? Merse în
împotrivi. Ruva porni şi el tiptil într’o noapte la căutarea părinţilor spre cuprinsurile Egeii, unde co
teatru. îşi luă nerăbdător locul. Dintre luxoase dra borau deobiceiu cu turmele ; şi colo întâmplarea-i
perii la un timp răsăriră o seamă de tinere, păşiră scoase înainte pe Sdrula...
în lumină ; plăcerii neînchipuite a surprinderii se — Care Sdrula ? întrerupse Şodi.
adăuga mlădierea corpurilor, ispita gesturilor, zâm — Acela ce se cheamă şi Hagi-Sdrula. Ne-am .