Page 43 - 1931-02

C R O N I C A m

belor de toate zilele. îndeamnă la noui tipare de gândire. mlădierea formei, mult mai mult decât localismele şi pro-
Scoate la iveală comorile îngropate. vincialismele verbale propriu zise, pe care ediţia Chendi-
Am înjghebat acum câţiva ani o societate a „Prietenilor Kirileanu le uşurase deplin! Ascultaţi • Certe volte ripenso
Dicţionarului”, care n’avea decât un singur membru. Dicţiona­ che tempi erano quelli e che gente viveva dalie nostre parti
rul, numaidecât după războiu, nu se mai putea tipări din quando anch’io, scusate se poco, cominciavo a farmi grande
lipsă de fonduri. După acea iniţiativă şi datorită în parte in casa dei miei genitori, nel villagio di Humulesti del mer-
şi ei au ieşit 9 fascicule, adică 720 de pagini. E o ispravă cato, subito oltre il fiume Neamz”. Nu ştiu dacă, scriind ita­
destul de mănoasă. Nu mă gândisem la liste de subscripţii lieneşte şi fiind tot Creangă al nostru, Creangă ar fi ales
sau alte căi, nepotrivite cu măreţia aşezământului editor, ci aceleaşi cuvinte şi întorsături, dar textul de-aici nu ni-1 aduce
la ceva şi mai demn şi mai simplu. Academia Română avea mai puţin aminte. Putem să-i mulţumim traducătoarei cu
mijloacele de tipărire, dar nu le putea valorifica. Era vorba toată încrederea. Când îl iubim pe Creangă atât, ar fi şi
de miile şi miile de exemplare nevândute din Dicţionar. greu ca o parte din această iubire să nu se răsfrângă şi asu-
Punându-le în circulaţie, ajungeam două ţinte : strângerea
de fonduri şi răspândirea unei atât de preţioase lucrări. In
câteva luni am descoperit aproape 700 de cumpărători, ceeace
insemna 1.072.960 lei. Cifra o iau dintr’o scrisoare de re­
cunoaştere a Academiei Române. Nişte resturi neîncasate încă
de 61.040 lei au să intre şi ele. Ceice le datoresc să-şi aducă
aminte pe această cale ce au de făcut. Academia, în mărini­
mia ei şi pentrucă acel milion şi ceva de lei i-au venit fără
nicio osteneală sau cheltuială, ar fi poate pornită să-i ierte.
Dacă ar fi vândut prin librari un număr corespunzător de
fascicule, ea n’ar fi încasat decât jumătate suma, iar 500.000
lei le-ar fi rămas negustorilor. Această mărinimie noi însă
n’avem de ce-o primi.
Fascicule noui din dicţionarul limbii române au apărut.
Altele sunt la tipar. Marele monument creşte. Să-l ajutăm
fiecare. Fiecare putem lucra la el.

RICORDI D'INFANZIA. — Creangă a intrat în zodia
europeană. E un fel de zodie a pupăzei, oprită odată în
marginea Humuleştilor şi rămasă de-atunci stemă a „Amin­
tirilor din copilărie”. Cu aceste „Amintiri” îşi face astăzi
iubitul scriitor intrarea în literatura italiană. „Ricordi d’in-
fanzia' au apărut zilele trecute la „Nuova Italia”, editura cu
atâtea drepturi la recunoştinţa noastră pentru pătrunderea
scrisului românesc în ţara soră, unde le-au premers poves­
tiri şi romane, schiţe şi bucăţi de teatru, Caragiale şi Pă-
trăşcanu, Slavici şi Agârbiceanu, Rebreanu şi Cezar Pe-
trescu. Meritul de mijlocitor ideal rămâne întreg d-lui Claudiu
Isopescu. Omul a făcut în doi trei ani singur, ceeace oa­
meni mai creatori, mai puternici, mai pătrunşi de propriile
putinţe, mai legaţi de Italia şi cu mult mai mare vază în
ţară, sau aşezăminte de cultură organizate pentru aceasta, nu
izbutiseră sau dispreţuiseră să facă. Trebuia să alcătuesc o
propoziţie atât de lungă anume ca să mă apăr de întâm­ Coperta «Amintirilor din copilărie» de Ion Creangă, în italieneşte
pinări de prieteni, pe cari îi preţuesc. Faptul e acesta.
E ca o răsplată pentru Creangă, iconarul atâtor chipuri pra acelora cari se apropie de el cu degete albe de ofrandă.
de femei neuitate, dela mama lui până la Smărăndiţa Suntem faţă şi cu genunchi cari se îndoae fără voe, la o
„Amintirilor”, interesul pe care îl deşteaptă între femeile frângere de pâini spirituale.
traducătoare ale străinătăţii. Sau e o. legătură care se face Dar, ce frumuseţe de copertă ! Niciodată în România, edi­
mai deadreptul, între scriitorul de basme şi povestitoarele torii şi artiştii grafici n'au ajuns până la o asemenea împo­
fireşti ? Creangă în englezeşte îl datorăm d-nei Lucie Byng, dobire mişcătoare şi fragedă. E în ea toată duioşia lumii
iar acum pe Creangă în italieneşte d-nei Agnesina Silvestri- catihete, trecutul nostru de anteree tinere, ai codiţa ştren-
Georgi. Sarcina nu era de loc uşoară, Creangă şi-a făcut un gară şi lumească ieşită de sub potcap. Aşa trebue să fi arătat
nume de intraductibil, cum observă în calda şi învăţata pre­ Creangă tânăr. Iată-ni-1 venit pentru întâia oară cu aceşti
faţă a ediţiei italieneşti, şi d-1 Raffaele Corso. E drept că noi ani şi această înfăţişare, din Italia !
înşine avem îndoeli, când ne gândim la moldovenismul atât
de adânc, de graiu şi de subiecte, al lui Creangă. Cum trebue TINERIMEA IN MARŞ. — Ucenicia socială pe care o
să cunoască cineva româneşte ca să redea limpezimea şi în- fac tinerii ia foarte de vreme forma unor societăţi organizate.