Page 44 - 1931-02

1 1 4 B O A B E D E G R Â U

Tabăra Asociaţiei Creştine a Tinerilor (A. C. T.=Y. M. C. A.) dela Timişul de sus
membrilor. O privire împrejur aduce numaidecât o dovadă, mai înalte, deşi vârsta nu părea deloc la nivel. Am făcut de
Scopurile urmărite în ele sunt cele mai deosebite, tot atât de pildă parte dintr’un club iredentist pe la 1904 sau 1905, care se
deosebite cât sunt prilejurile de manifestare sau năzuinţele chema Dacia Felix Romanorun, ascuns sub iniţialele, care ni
o privire împrejur sau o privire în propriul trecut. se păreau de mare taină, D. F. R. Membrii nu făceau exer­
Ştiu înainte de răsboiu societăţi din care am făcut şi eu ciţii nici de tragere la ţintă nici de aruncat bombe de mână,
parte, împreună cu atâtea personalităţi foarte grave de ci urmăreau să ajungă la unirea tuturor pământurilor româ­
astăzi. Unele erau numai de turism. Atunci s'a născut cu­ neşti, întâiu prin cunoaştere. In ce m’a privit datcresc acelei
vântul şi aş îndrăsni să spuiu şi noţiunea de drumeţie. Oa­ aprinderi dela 16 sau 17 ani, străbaterea pe jos a unei mari
menii mari aveau Societatea Turiştilor Români, care era mai părţi din Transilvania, Bucovina şi din Bulgaria locuită de
mult o societate de carpatism şi făcea un turism mai departe Români. Din mijlocul aceluiaş tineret a ieşit întâia societate
de putinţele şi de gusturile noastre. Bucureşteni sau locuitori românească de abţinere deplină dela băuturile spirtoase, care
de alte oraşe din ţara mică de-atunci, fără nici vedenia mun­ a avut sute şi mii de membri, filiale în toată ţara, a publicat
ţilor în zare, noi înţelegeam să ne mişcăm în jurul vetrelor foi volante, broşuri şi reviste, a ţinut conferinţe şi a făcut
proprii şi fără ajutorul vreunui vehicul. Cred că suntem ge­ manifestaţii cu caracter public. Astăzi nu mai avem ceva ase­
neraţia care ne-am cunoscut de aceea mai bine locurile unde mănător. Micile asociaţii abstinente existente, fie cu statute
trăim, străbătute cu piciorul, sărbătorile sau în după amiezele proprii, fie în legătură cu Ordinul Internaţional al Bunilor
libere, vara ca şi iarna, pe vreme bună caşi pe vreme rea. Templieri, nu mai fac impresia decât a resturi de naufragiu
N’a fost mănăstire care să nu ne vadă, pădure în care să nu din ce-a fost. Iată câteva din formele de activitate colectivă
poposim, vale în care să nu ne aprindem focul. Alte societăţi a vârstei fragede dinainte de răsboiu care deşteaptă imagina
erau societăţi de lectură. Ne alcătuiam bibliotecile proprii, unei tinerimi în marş. împrejurările nu s au schimbat cu mult
în afară de mijloacele de citire puse la îndemână de şcoală nici astăzi, ci numai sau înmlădiat după alte cerinţe. Tine­
sau de casă. Era întrecere, de dimensii şi de adâncime. rimea, ca şi oamenii mari, rămâne prin pornire năvalnică şi
Cărţi înaintate de literatură şi de cunoştinţe generale, iar mai dor de activitate aceeaş ; numai tiparele în care şi le toarnă
târziu de teorii sociale, de filozofie sau de religie, ne furau, sunt altele.
poate tocmai pentrucă circulau într’o restrânsă comunitate sub Asociaţia de tineri cu cea mai mare continuitate e aceea a
ochii oarecum şi ai celorlalţi şi oricând subiect de discuţii cercetaşilor. Marea Legiune a cercetaşilor are de anul trecut
fără sfârşit. Câţiva dintre noi îndrăsneau să încerce să facă alături şi o Mare Legiune a Cercetaşelor. Sar putea să în­
ceva după model sau chiar ceva mai bun. Din fluturele unui semneze la un loc, aproape douăzecidemii de tineri şi de tinere
cititor se lupta să iasă crisalida ţesătoare a unui vierme de organizate. Idealul urmărit e de întărire fizică şi de solidari­
mătase literar sau eseist. Alte societăţi aveau chiar scopuri tate omenească prin desvoltarea individualităţii. Cercetaşii şi