Page 46 - 1931-02
P. 46

B O A B E  D E  G R  A U


        forma  americană.  Această  uniformă  se  întâlnea  pe  sălile  Aso­  bare  sau  de  joc,  în  care  încap  până  la  120  de  tăbăraşi.  Anul
        ciaţiei  până  mai  anii  trecuţi.  Treptat  însă  America  s'a  des­  trecut  au  fost  106,  între  cari  21  de  ucenici  industriali,  şi  din­
        făcut  de  organizarea  românească  lăsând-o  să  meargă  pe  pro­  tre  aceştia  16  trimişi  pe  cheltuiala  patronilor  lor:  89  erau  din
        priile  picioare.  Ea  şi-a  retras  oamenii  şi  ajutoarele  băneşti.   Bucureşti  şi  17  din  alte  părţi:  3  din  Sibiu,  3  din  Turda,  1
        Astăzi  Asociaţia  Creştină  a  Tinerilor  e  deplin  autohtonă.   din  Mediaş,  2  din  Chişinău,  2  din  Brăila,  1  din  Iaşi  şi  1  din
        Americanii  cari  au  mai  rămas  sunt  aproape  românizaţi  şi   Feteşti.  Intre  plimbări,  băi,  foc  de  creastă,  conferinţe  de  edu­
        lucrează  în  rând  cu  Românii,  într’o  legătură  numai  de  prin­  caţie  morală  şi  de  igienă,  rugăciune,  excursii  botanice,  biblio­
        cipiu şi de organizare generală cu centrele din străinătate.  tecă,  serviciu  social  trecea  ochitorul  din  arc,  Harold  Whit-
         Am  luat  parte  la  discuţiile  biblice  dela  început,  care  pă­  marsh,  absolvent  al  şcolii  superioare  de  educaţie  fizică  a
        reau  aşa  de  stranii  la  noi,  chiar  când  se  făceau  cu  studenţi.   Y.  M  C.  A-i,  trimis  anume  dela  Geneva,  ca  un  arcaş  antic  pe
        Am  trecut  pe  la  lecţiile  de  engleză:  închide  uşa  !  deschide   sub  brazi  şi  în  vântul  carpatic.  Un  grup  de  tineri,  şcolari  saşi
        uşa  :  shut  the  door  1  open  the  door  !  Printre  noi  se  aflau,  a-   şi  unguri  din  Ardeal,  au  petrecut  între  două  săptămâni  şi  o
        cum  zece  şi  doisprezece  ani,  funcţionari  comerciali,  băeţi  de   lună  în  tovărăşia  colegilor  lor  români.  Prietenia  legată  acolo
        liceu,  chiar  câte  un  diplomat,  care  se  aştepta  la  o  numire  în   le  va  fi  de  folos  şi  unora  şi  altora  şi  le  va  arăta  căi  de  apro­
        postul  de  ministru  plenipotenţiar  la  Tokio  şi  se  pregătea  :   piere şi de înţelegere, şi celorlalţi.
        shut  the  door!  open  the  door!  sub  conducerea  bunului  căpi­  O  formă  mai  înaltă  de  activitate  a  Asociaţiei  am  descope­
        tan  Jones.  Am  fost  faţă  la  conferinţe  —  mi-aduc  aminte  de   rit-o  anul  trecut  lângă  Atena,  la  Kephissia,  în  fuga  automobi­
        acelea  focoase  şi  înflorite  de  trandafiri  ale  lui  Galaction  —   lelor  spre  zăgazul  alb  ţiitor  de  ape  de  ploae  dela  Maraton.
        la  jocuri,  la  congresele  creştine,  la  tabăra  dela  Timiş,  la  se­  In  faţa  lângă  şofeur  era  un  elveţian  dela  Liga  Naţiunilor  care.
        rile  localului  din  strada  Sălciilor.  Asociaţia  creştină  a  tineri­  arătând  pe  geam,  spre  şoseaua  asfaltată  şi  casele  de  vară  ale
        lor  din  România  începe  să-şi  aibă  un  istoric  al  ei,  cu  fru­  staţiunii  de  aer  greceşti,  îmi  amintea  de  congresul  ţinut  cu
        moase  medalioane  episodice  şi  care  depăşesc  însemnătatea   câteva  luni  înainte  pe  acele  locuri  de  trimeşii  bisericilor  orto­
        numerică  a  celor  vreo  mie  de  membri  înscrişi  dintre  cari  710   doxe.  Intre  ei  s  au  găsit  şi  reprezentanţi  ai  comitetului  mon­
        au frecventat-o în timpul anului 1930.           dial  al  Y.  M.  C.  A-i  şi  ai  mişcărilor  naţionale  Y.  M.  C.  A.
         Asociaţia  a  primit  statornic  în  localul  şi  la  felurile  ei  de   din  ţările  ortodoxe.  Iată  câteva  din  rezoluţiile  luate  atunci,
        lucru,  în  acelaş  timp,  cam  550  de  persoane,  împărţite  pe  gru­  care  o  pun  într'o  lumină  nouă.  „Se  recunoaşte  că  poate  cea
        puri.  La  şezători,  matchuri  sportive,  cursuri  au  luat  parte   mai  de  seamă  contribuţie  pe  care  a  adus-o  Y.  M.  C.  A.  a  fost
        vreo  1750.  Educaţia  fizică  se  dă  într'o  sală  de  gimnastică,   desvoltarea unui simţ din ce în ce mai adânc al datoriei mire­
        cu  sală  specială  de  box  şi  duşuri  reci  şi  calde,  deschisă  zilnic   nilor  să  se  îngrijască  de  biserică  şi  de  lucrarea  ei  pe  pământ.
        membrilor  între  6  şi  9  seara.  Orarul  e  întreg  dela  2  până  la   Prin  urmare,  pe  măsură  ce  această  mişcare  creşte  în  ţările
        11  seara,  cu  dferite  grupuri  din  restul  zilei:  Liceul  Spiru   ortodoxe  unde  biserica  a  recunoscut  totdeauna  rostul  mireni­
        Haret  6  ore  pe  săptămână,  Tennis  Club  6  ore,  badminton  12   lor  în  viaţa  şi  lucrul  ei,  ar  trebui  să  se  năzuiască  la  aşezarea
        ore,  Politehnica  4  ore,  Sokoli  2  ore,  5—6  clase  dela  liceele   răspunderii  asupra  mirenilor  şi  la  desvoltarea  activităţii  Aso­
        Şincai,  Mihai  Viteazul,  Matei  Basarab.  Programul  de  edu­  ciaţiei.  „Y.  M.  C.  A.  ar  trebui  să  sprijine  căile  şi  mijloacele
        caţie  fizică  aplicat  regulat  e  alcătuit  din  gimnastică  liberă  şi   care  s  au  găsit  a  fi  mai  mănoase  pentru  adâncirea  interesului
        disciplinară,  jocuri  gimnasfice,  exerciţii  cu  bastoane;  gim­  religios  al  tineretului,  întărindu-le  ascultarea  şi  legătura  sufle­
        nastică  la  aparate:  extensoare,  maşină  de  vâslit,  roată  de   tească  cu  Biserica  şi  făcând  ca  viaţa  să  le  fie  pătrunsă  de
        cârmă,  paralele,  cal  de  sărit,  trambulină,  medicine-ball;  spor­  puterea mişcătoare şi de spiritul serviciului creştin”.
        turi  de  echipă  :  voley-ball,  basket-ball,  badminton,  jocuri   Am  văzut  casele  Y.  M.  C.  A.-i  din  multe  ţări,  casa  uriaşă
        sportive  în  grup  ;  box  cu  amatori  şi  aparate  de  antrenament:   roşie  mai  ales  dela  Londra,  aşezată  pe  patru  străzi,  ca  unul
        sac  de  căiţi,  punching-ball;  scrimă  cu  floreta  şi  cu  spada  ;   din  cele  mai  încăpătoare  cămine  şi  cu  săli  de  toate  îndeletni­
        ping-pong sau tennis de masă.                    cirile  care  se  pot  închipui  pentru  tineret.  Această  casă  a  con­
          Programul  de  educaţie  intelectuală,  spirituală  şi  socială,   cepţiei  şi  a  gândului,  în  care  sufletul  poate  găsi  linişte  şi  loc
        club,  e  alcătuit  din:  cercuri  de  studii  şi  discuţii,  cu  grupuri  de   de  zbor,  o  socotesc  mai  minunată  decât  toate  celelalte.  Religia
        şcolari  dela  diferite  licee  şi  un  grup  de  studenţi  foşti  elevi   apare  iară  în  veşminte  albe  şi  sub  cunună  de  stele  pe  căile
        dela  Şincai;  din  şezători  şi  serbări;  conferinţe  urmate  de   pietroase  ale  pământului.  Lumea  bătrână  e  prea  robită  şi  or­
        program  distractiv  pentru  ucenici  şi  şezători  literare  şi  artis­  bită  de  valvârtejul  vieţii.  Tineretul  însă  îi  iese  în  întâmpinare
        tice  organizate  de  cercul  studenţesc  ilfovean  găzduit  de  Aso­  cu  stâlpări  şi  cu  cântările  cele  curate.  Ii  sporeşte  alaiul  şi
        ciaţie  ;  din  cursuri  de  limba  engleză,  pentru  începători  şi   pleacă  cu  ea.  E  cel  puţin  lozinca  şi  programul  Y.  M.  C.  A-i.
        înaintaţi;  corespondenţă  interşcolară  ;  bibliotecă  din  1000   Sufletul  îşi  descopere  din  nou  izvoarele  cele  adânci  şi  se
        de  volume  române,  franceze  şi  engleze  ;  sală  de  lectură  cu   apleacă  asupra  lor.  E  şi  noutatea  programului  şi  chemării
        25 reviste şi ziare româneşti şi străine : muzică : pian, patefon,   acestei asociaţii. Tinerimea e în marş.
        radio,  orhestră  a  cercului  studenţilor  Ilfoveni;  jocuri  de  ca­
        meră : şah, table, domino.                         REVISTA  DE  IGIENĂ  SOCIALA.  —  O  nouă  revistă  a
          De  nouă  ani  încoace,  Asociaţia  organizează  pentru  o  lună   ieşit  anul  acesta,  când  se  părea  că  atâtea  chiar  din  cele  vechi
        şi  jumătate  sau  două  de  vară  o  tabără  la  Timiş.  Ea  a  ajuns   vreau  să  înceteze.  E  binevenită.  Avearr  publicaţii  medicale,
        o  cunoştinţă,  vizitată  cu  drag,  tuturor  Predelenilor  sau  Bra­  sau  prea  speciale  şi  savante,  sau  prea  popularizate  şi  super­
        şovenilor  cari  se  mişcă  pe  frumoasa  şosea  dintre  Pietricica   ficiale.  Ne  lipsea  un  organ  de  mijloc,  închinat  în  întregime
        şi  Postovar.  E  vorba  de  un  loc  între  râu  şi  poala  pădurii,  cu   problemelor  de  igienă  socială.  Acum  îl  avem.  Pregătirea  în
        chioşcuri, basin de bae şi de înot, poteci şi prilejuri de plim­  ştiinţă  şi  priceperea  în  organizare,  de  care  a  dat  dovadă
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51