Page 49 - 1931-02

C R O N I C A H 9

babil, aceste două variante ale aceleeaş concepţii, ca să-i fie binevenită, dacă va izbuti să pătrundă pe cât mai mulţi de
aleasă una din ele. Prietenii din comitet, pentrucă nu le pot acest adevăr dureros.
face ocara să nu fi deosebit dela început, fără semnătură, fac­
tura lui Demian, l-au răsplătit prea mult. Artistul nare de ce MONOGRAFIA SATELOR. — De câţiva ani o echipă
să le fie recunoscător. Se simte puţin repetiţia. Realizarea de zece, douăzeci până la cincizeci şi şaizeci de tineri so­
plastică e de întâia mână, dar ideea, aceeaş, se răsbună. De­ ciologi poposesc tot în alt sat al ţării. E un popas de vară,
mian şi-a făcut stră­ fără să fie şi un popas
lucit datoria. Dacă e de vacanţă. In frunte
vre-o vină, vina nu e se găseşte totdeauna
a lui. 1 - 3 1 preşedintele Institutu­
Curând expoziţia BVCV- lui Social Român şi
internaţională a copî RE/TI M A I / profesorul de sociolo­
19321
lului va face să st gie dela universita­
vorbească din nou de tea din Bucureşti, d-1
ea. Acum are un ră­ D. Guşti. Se lucrează.
gaz destul, ca să poa­ Se fac studii de pro­
tă fi pregătită cu toa­ bă pentru o monogra­
tă grija pe care o ce­ fie. întâia contribuţie
re. Sub aceste afişe, mai închegată a şi
unul de casă şi de pornit spre noi. Nu
duioşie, şi altul de bi­ mă gândesc la cele
serică şi de adâncire două capitole despre
în sine, se vor răzăşia satului Nereju
desvolta programele, ale tânărului Stahl
lecţiile se vor umple, care sunt bucăţi rupte
de rafturi şi de dia­ din corpul însuş al u-
grame, dela grijile nei monografii şi ieşite
naşterii până la jucă­ in Arhiva pentru Ştiin­
rii şi dela felurile de ţa şi Reforma Socială,
hrană până la albu­ ci la cartea care stă să
mele colorate şi la bi­ apară şi mi-a stat de
bliografiile basmului şi curând pe masă în
ale visului. Din Maiu paginile de corectură
în Maiu şi dela 1931 tipografică, a d-lui
până la 1932, cu sim­ Traian Herseni. E o
ţul gospodăresc al fe­ lucrare de metodă şi
meilor, care vor avea se chiamă Monografia
cea mai mare parte Sociologică. Iese ca
din sarcină, e de aş întâia dintr’o întreagă
teptat că vom da cea serie. E o uvertură
mai frumoasă sărbăto­ pentru ceeace are sâ
rire a copilului. El e urmeze şi aşteaptă
vrednic de atâta râv­ gata în manuscris, plin
nă. Suntem mereu ţa­ de tinereţe şi de în­
ra cu cea mai mare văţătură.
mortalitate a prunci­ Sunt şi cele două
lor, avem încă cel mai \ ( O P I I M V I trăsături ale cărţii
mare procent de ne­ d-lui Herseni. Mono­
ştiutori de carte, cu grafia se cristalizează
Afiş de Demian (Premiul II)
jumătate din copiii în din ea mai mult decât
vârstă de şcoală cari ca o realizare întâm­
nici nu se înscriu s'o urmeze. Trebue cineva care să cheme plătoare de osteneală ştiinţifică. E un nou criteriu de pre­
cu clopote şi cu lumini de serbare luarea aminte lenevită. lucrat materialul sociologic. Ceice au încercat pe vremuri
Expoziţia are şi acest rost temut. Ea trebuie să fie mai mult lucrări asemănătoare întorc fiecare nouă pagină cu noui şi
decât numai o punere în lumină de organizaţii model, uşor noui friguri. Prin urmare acest lucru se încumetaseră să-l
totdeauna de avut într'o măsură restrânsă şi într’un cerc de facă, sau să-l înceapă, sau numai să-l viseze ? O introducere
câţiva oameni de inimă; trebue să deschidă ochii asupra puternică arată ce este socialul şi sociologia, poartă mo­
unor grele datorii. Răspunderile faţă de apărarea vieţii şi de numentală, de documentare şi de polemică, aşa cum numai
îndrumarea sufletului copilului parcă nicăeri în Europa nu credincioşii unei noui religii au puterea să adune şi să clă­
apasă astăzi mai greu decât în România. Expoziţia va fi dească. E ca întâia încercare pusă viteazului din basme care