Page 50 - 1931-02
P. 50

1 2 0                              B O A B E  D E  G R Â U


       a  pornit  să  scape  şi  să  câştige  pe  frumoasa  fără  asemănare.   mână.  Izbucneşte  de-acolo  o  vijelie  care  răstoarnă  orice  în­
       Bătrânul  împărat  se  îmbracă  într’o  piele  de  urs  şi  îi  iese   cropire  aşijderea.  Monografia  satului  e  cu  totul  alceva.  Tre-
       înainte  la  pod.  „Mor!  Mor!”.  Vitejii  închipuiţi  se  sperie   bue  alte  puteri  pentru  strângerea,  interpretarea  şi  dominarea
       şi  fug  ;  celălalt  ridică  sabia.  El  e  vrednic  să  treacă  mai  de­  materialului  ei.  Noi,  cari  au  mai  încercat-o,  simţim  nevoia  şi
       parte.  Biruinţa  îl  aşteaptă  la  capătul  drumului.  Atât  cadrul   mândria să ne băgăm la şcoală.
       general  în  care  e  pusă  monografia  propriu  zisă,  ca  metodă,   Odată  se  va  găsi  poate  cineva  să  scrie  şi  pentru  „Boabe
       cât  şi  analiza  ei  şi  îndrumările  de  lucru  practic  pe  teren,  în­  de  grâu”,  cu  mai  multă  linişte  şi  autoritate,  despre  Institutul
       seamnă  însă  o  îndoită  ispravă.  Cea  dintâiu  e  cea  de  infor­  Social  Român  şi  despre  secţia  lui  monografică.  Până  atunci
       mare  generală  ;  cealaltă  nu  e  de  mai  puţină  însemnătate.  Ea   trebue  să  ne  mulţumim  cu  astfel  de  observaţii  parţiale,  ilus­
       trage  oarecum  o  linie  deacurmezişul  diletantismului  mono­  trate,  ca  în  numărul  de  faţă  cu  reproducerea  unei  icoane  pe
       grafic.  Dela  Haret  şi  Kalinderu  încoace  monografia  unui   sticlă,  făcută  de  sculptorul-pictor,  şi  pe  deasupra  monogra-
       sat  ajunsese  pentru  orice  cărturar  de  sat  îndemnul  la  de­  fist,  Mac  Constantinescu.  Parcă  Ardealul  credincios,  ascuns
       butul  uşor  şi  patronat  în  literatura  generală  şi  uneori  în   atâtea  secole  în  satele  româneşti,  se  ridică  înaintea  noastră,
       ştiinţă.  Câteva  date  istorice,  geografice,  economice,  folklo-   cu  vedenia  lui  naivă  şi  aspră  de  sfinţenie.  Culorile  sunt  crude
       ristice,  legate  cu  firul  unei  pretenţii  de  stil,  dădeau  la  iveală   şi  gândul  plastic  tremurat  şi  otova.  Dar  sufletul  din  care
       cartea  cerută,  primită  cu  o  bunăvoinţă  dinainte  asigurată  şi   ţâşneşte  e  tare  şi  neîncovoiat.  Un  fel  de  suflet  monografic  al
       de  atâtea  ori  premiată  şi  cumpărată  pentru  toate  bibliotecile   colectivităţii.
       ţării.  Citiţi  pe  d-1  Herseni!  Are  să  vă  cadă  condeiul  din
                              Teatru, muzică, cinematograf, radio
        CADRUL   UNEI   STATISTICI   CULTURALE.   —   De   In  schimb,  judeţul  Ilfov  rămâne  pierdut  îndărătul  chiar  al
       obiceiu,  când  e  vorba  de  starea  culturală  a  unei  ţări,  se  a-   celor  mai  izolate  şi  stagnante  judeţe.  Oraşul  e  fără  milă  1
       minteşte  numărul  ştiutorilor  de  carte.  Măsura  e  bună,  dar  nu   Mare  parte  din  ce  concentrează  de-aiurea,  întoarce,  în  for­
       numai  că  nu  e  singura,  dar  e  de  atâtea  ori  rătăcitoare.  Nu­  mă  de  idei  lansate,  de  publicaţii  sau  de  spectacole,  de  oameni
       mărul  ştiutorilor  de  carte  e  o  dată  de  tehnică  a  învăţămân­  crescuţi  aici  şi  trimeşi  în  toate  unghiurile.  Judeţul  Ilfov  nu  e
       tului,  fără  nimic  dinamic  şi  creator.  Pentru  viaţa  intelectuală   decât  o  cutie  în  care  se  păstrează  piatra  cea  scumpă  a  Capi­
       şi  spirituală  a  unui  popor  priveşte  mult  mai  mult,  ce  face   talei,  fără  nicio  aderenţă  sau  transfuzie.  Societăţile  culturale
       ştiutorul  de  carte  cu  ale  lui  cunoştinţe,  după  ce  a  ieşit  tocmai   din  Bucureşti,  care  abia  mai  încap  în  marginile  oraşului  şi
       din  raza  în  care  îl  prinde  statistica.  Sunt  atâţia  absolvenţi   ajung  uneori  până  la  concurenţă  şi  supralicitare,  ar  trebui  să
       de  şcoală,  mai  ales  la  ţară  sau  în  populaţia  săracă  dedată   descopere  această  stare  şi  să  reacţioneze.  E  mai  ales  datoria
       unei  munci  exclusiv  manuale,  cari  nu  mai  folosesc  şi  uită  tot   lor.  Fiecare,  din  cele  mai  puternice  şi  mobile,  ar  trebui  să-şi
       ce-au  învăţat.  Aceştia  păstrează  cel  mult  folosinţa  semnăturii,   ia  pe  seamă  un  sat  sau  două,  cel  puţin  din  vecinătatea  Bu­
       ca  a  unui  fel  de  desen,  nu  prea  departe  de  stema  unei  peceţi   cureştiului, în care să lucreze.
       de  inel,  în  care  literele  şi-au  pierdut  înţelesul  şi  nu  mai  au   Aş  vrea  ca  încheere  să  amintesc  însă  de  altceva,  care  e  mai
       nicio  valoare  desfăcută  de  întreg.  Şi  sunt  atâţia  alţi  oameni,   in  nota  titlului  acestei  însemnări.  In  ce  priveşte  cinematogra­
       din  fericire,  cari  fără  să  fi  trecut  pragul  unei  şcoli,  învaţă   ful,  problema  are  două  feţe:  una  se  chiamă  problema  filmu­
       singuri mai târziu, nedescoperiţi de nicio catagrafie.  lui  şi  alta  problema  cinematografului  ca  loc  unde  filmul  se
        Cred  că  sunt  mult  mai  vorbitoare,  de  aceea,  cifrele  despre   socializează  şi  se  valorifică.  Filmul  interesează  din  punct  de
       formele  de  cultură  ale  vârstei  adulte,  date  prin  urmare  nu  în   vedere  estetic  şi  etic,  al  provenienţei  naţionale  ;  sala,  ca  frec­
       legătură  cu  învăţământul,  ci  cu  educaţia  poporului!  Am  în­  venţă  şi  posibilitate  culturală  reală.  Din  statistica  filmului  din
       cercat  de  câteva  ori  să  le  împărtăşesc  prin  „Boabe  de  grâu”.   România  ies  constatări  şi  învăţături,  care  e  bine  să  fie  cu­
       Voiu  continua.  Iată,  de  pildă,  numărul  şi  distribuţia  pe  judeţe   noscute.
       a  abonaţilor  la  radio.  Cifra  globală,  vre-o  45.000,  care  dă   Statistica  filmului  se  face  prin  comisia  de  cenzură,  pe  unde
       peste  200.000  de  ascultători  virtuali  zilnic,  înseamnă  mai  pu­  orice  film  trebue  să  treacă  şi  să  capete  o  autorizaţie  de  ru­
       ţin  decât  o  hartă  de  densitatea  repartiţiei  ei  asupra  ţării.  Şi   lare.  In  anul  1930  au  venit  la  control  1.035.890  m.  Cele  mai
       chiar  aceasta  nu  începe  să  însemne  ceva  decât  dupăce  se   mari  cifre  sunt  din  Decemvrie,  134.653,  Aprilie  108.563,  Ia­
       dau  cifre  şi  hărţi  asemănătoare  despre  numărul  cinematogra­  nuarie  95.504,  şi  cele  mai  mici  din  August  49.297  şi  Iulie
       felor  şi  teatrelor,  al  spectatorilor  şi  pieselor  jucate.  Ce  tâlc   54.157  m.  Mai  mult  de  jumătate  din  filme  ne  vin  din  Ame­
       pot  să  capete  chiar  nişte  simple  comunicări  fiscale,  de  suma   rica  573.520  m.,  apoi  din  Germania,  254.486,  din  Franţa,
       taxelor  pe  spectacole  şi  repartiţia  lor  pe  diferite  regiuni  şi   148.614.  Cel  puţin  o  jumătate  de  miliard  înseamnă  chiria  şi
       oraşe!  Configuraţia  culturală  a  unor  ţinuturi  se  închiagă   beneficiul  care  trec  hotarul,  ale  acestor  filme.  Aici  stă  pro­
       limpede pentru toţi ochii.                       blema  filmului  românesc  şi  a  filmului  educativ,  care,  într’o
         Izbitor,  dar  şi  de  aşteptat  în  toate  acestea  e  locul  precum­  formă  sau  alta,  pot  fi  cerute  celor  mai  mari  beneficiari  ai
       pănitor  al  Bucureştiului.  El  însumează  un  sfert  şi  în  unele   pieţei filmului în România.
       domenii chiar o treime din toată viaţa culturală a României.
                                  Turism, sport, educaţie fizică
         CĂLĂTORI DIN TRECUT. — A apărut un nou volum   călătorii  şi  misiuni  diplomatice  din  opera  lui  Vasile  Alecsan-
       din colecţia clasicilor români comentaţi, tipărită cu atâta  dri.  Textul  a  fost  revăzut  şi  însoţit  de  o  prefaţă  documentată
       grijă de „Scrisul românesc” dela Craiova. Aduce partea de  de d-1 Al. Marcu. Moldovean şi cu vagi origini italiene,
   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54   55