Page 53 - 1931-02

122 B O A B E D E G R Â U

Librăria de Stat: România în fotografii (Direcţia Presei şi a Informaţiilor)
genda, tehnica şi folklorul. Nu sunt două locuri în lume golfuri calde cu smochini şi migdali, la Coasta-de-Argint,
unde o asemenea linie de demarcaţie să apară mai limpede. adânc spre Miazăzi. Coasta aceasta cunoaşte vara o imi­
Puţin după intrarea în întregime a Dunării pe pământ graţie de peste o sută de mii de Români „continentali” şi de
românesc, la aproape 300 de kilometri de vărsare, ea să se străini din ţări vecine fără Mare, pentru bucuria soarelui şi
despleteşte în braţe şi văi secundare. Dunărea-de-jos a în­ a unui exotism, cu amintiri vădite, încă din zilele marelui
ceput. E ca o anticipare a deltei şi un farmec unic pentru călător şi părintelui istoriei, Herodot. Dela Constanţa, por­
călător. Pe aici şi prin deltă, care n are pereche în Europa tul maritim modern al României, curse de vapoare româ­
prin puterea şi înfăţişarea ei, fierbe o viaţă nouă. E împărăţia neşti duc într’o noapte la Constantinopol, încă într'o zi la
stufului, a peştilor şi a păsăretului. Vânători, pictori şi teh­ Atena şi în altă zi la Alexandria Egiptului. Aici e marea
nicieni ai fotografiei şi ai filmelor vin aici din toată lumea. poartă de ieşire liberă în lumea largă, a României. Castele
Editura de artă „Atlantis” a scos de curând un volum, Vo- albe regeşti, cu flori, căderi de apă şi minarete arabe, unul
gelparadies (Raiul păsărilor), cu cormoranii negri, cu peli­ la Mamaia Constanţei şi altul la Balcicul, oraş de pictori şi
canii guşaţi, cu cocostârcii albi cu egrete ai acestor locuri. de poeţi, stau aici de pază la marginea ţării şi îşi oglindesc
Casa de filme Ufa a lucrat tot aici, ca o încununare a fil­ in valuri visul lor de frumuseţe.
mului ei despre Dunăre, unele din cele mai interesante şi mai România poate fi ajunsă însă mai obişnuit şi mai re­
frumoase episoade. Pe Insula Şerpilor, care e la câţiva kilo­ pede pe drumurile internaţionale de automobile. Un Auto­
metri (40) în larg, în faţa gurilor Dunării, insulă pustie şi mobil Club Regal Român, foarte bine organizat şi puternic,
fără pereche în această Mare închisă, ca o vedenie de ex­ stă la dispoziţie cu tot felul de înlesniri. El are şi un biurou
pediţie argonaută, vin specialiştii staţiunilor ornitologice special de turism, care a editat una din cele mai bune călăuze
europene ca să observe marile treceri ale păsărilor. Unul ale drumurilor de automobil din ţară, o imagină completă a
din ei i-a dat, într’o publicaţie ştiinţifică proaspătă, numele României în vreo 50 de hărţi, lucrate cu cea mai mare grijă.
de Helgolandul Mării Negre. Şoselele au indicaţiile internaţionale convenţionale şi din loc
In legătură şi în continuare a Dunării trebue socotit lito­ in loc posibilităţi, perfecte, nu numai de aprovizionare cu
ralul acestei Mări, de sub Odessa, dela vărsarea Nistrului, benzină, dar şi de schimbare de piese şi de garare. Ţara e,
unde păzeşte cetatea de piatră a lui Ştefan cel Mare la Ce­ fireşte, în refacere şi drumurile ei nu mai sunt în starea de
tatea Albă, cu amintiri genoveze, până la portul Balcicului îngrijire dinainte de răsboiu ; unele, care nu sunt, de alt­
de lângă Valea-fără-iarnă a Batovei, în vederea portului minteri, internaţionale, cum sunt cele din Basarabia, teritoriu
bulgăresc al Varnei. început în orizontul de nisipuri şi de de aproape 50.000 km., trebue acum create, pentrucă ceeace
lacuri cu mâluri negre vindecătoare bătut de crivăţul ru­ a venit dela Rusia odată cu această provincie, românească
sesc, dela Miazănoapte, el sfârşeşte cu stânci abrupte şi cu după dreptul istoric şi etnografic, nu merita numele de şosea.