Page 55 - 1931-02

1 2 4 B O A B E D E G R Â U

Dinspre Polonia se deschid, şoselele bucovinene, cu pers­ Printre societăţile de turism, în înţeles şi mai restrâns,
pectivele lor neîntrecute de coline care urcă şi coboară şi pentrucă înseamnă maicuseamă drumul pe jos şi ajungerea
cu popasurile mănăstirilor, toate o singură frescă pe din­ frumuseţilor sau a regiunilor în care celelalte mijloace de
afară, de câte 400 şi mai bine de ani, tot aşa de vii astăzi locomoţie nu mai pătrund, carpatismul, de pildă, două tre-
ca şi atunci, ca nişte rochii de mireasă îngerească, în care bue numaidecât cunoscute. Una e românească, „Touring
voevozii români de pe vremuri le-au îmbrăcat. Pe aici apar Clubul României”, şi alta săsească „Societatea carpatină
în corpul etnografic românesc, şi infiltrările ucrainiene. ardeleană”, Siebenbiirgischer Karpathenverein.
O reţea complectă de căi ferate leagă România de Eu­ „Touring Clubul României”, cu sediul la Bucureşti, are
ropa şi de ţările vecine. Trenuri exprese zilnice duc spre fiinţă legală din 1925, dar începuse să lucreze încă din 1920
Iugoslavia şi Italia, spre Europa centrală şi spre Berlin, Pa­ sub numele de „Hanul Drumeţilor” şi ducea mai departe
ris şi porturile franceze şi belgiene ale Londrei. Linii regu­ activitatea dinainte de răsboiu a Societăţii turiştilor români
late de avioane împlinesc acelaş serviciu. Bucureştiul e cel din 1903. E vorba de o muncă turistică românească organi­
mai mare aeroport al României şi al Europei sud-estice. zată de aproape 30 de ani. El are între 4 şi 5.000 de mem­
Pentru toate posibilităţile şi tendinţele de turism ale Ţării bri, în mai multe secţii: secţia Bucureşti, secţia Bucegi, sec­
sunt organizate oficii comerciale de Stat sau particulare şi ţia Bran şi Piatra-Craiului, secţia Braşov, secţia Munţii
lucrează societăţi mari de iniţiativă liberă. Aşa sunt Oficiul Apuseni, secţia Pietrele Doamnei şi secţia nautică a Brăilei.
de călătorie al Căilor Ferate Române şi serviciul lor de tu­ Touring Clubul României are case de adăpost pe munte, a
rism, care publică afişe ilustrate şi prospecte, cea mai bo­ marcat sute de kilometri de drumuri, a tipărit călăuze, dări de
gată colecţie de fotografii cu vederi din tară şi hărţi-itinerarii seamă, monografii, hărţi, stă în legătură cu toate societăţile
şi preturi, are casse de bilete în oraş şi studiază noui şi noui de turism străine asemănătoare şi e,. afiliat Alianţei inter­
îmbunătăţiri; serviciile de propagandă ale marilor societăţi naţionale de turism dela Bruxelles.
balneare, Govora-Călimăneşti, Băile Herculane, Ocna Sibiu­ „Societatea carpatină ardeleană”,- cu sediul la Sibiu, a
lui. Vatra Dornei, Tekirghiol ; Oficiul de turism al Automobil fost înfiinţată de Saşi încă din 1880. Ea şi-a sărbătorit anul
Clubului Român, despre care am mai amintit; Biurourile trecut cinci zeci de ani de viaţă. Avea înainte de alipirea la
companiei de Wagons-lits, în care se găsesc bilete şi se fac România a Transilvaniei, secţii numai dincolo de munţi.
itinerarii, pentru călătorii pe uscat, pe apă şi în aer, atât în După aceea şi-a înfiinţat o secţie şi la Bucureşti, unde co­
tară cât şi în străinătate şi sunt un fel de biurouri Cook lonia săsească a fost totdeauna bine reprezentată, şi are o
româneşti; pe lângă ele funcţionează şi biurourile C. I. D. casă de adăpost la Bulboci în munţii Prahovei şi ai Ialo-
N. A., compania internaţională de navigaţie aeriană ; şi am miţei. Societatea carpatină a avut până la 1903 cam 1500 de
lăsat deoparte agenţiile din toate oraşele mari şi din porturi membri, cari s’au urcat şi menţinut cam la 2300 până la
ale companiilor însemnate de navigaţie, germane, franceze, 1915, an de răsboiu în fosta Austroungarie. In 1918 numă­
engleze şi italiene. rul membrilor era numai de 1198, după care, sub stăpânirea
Pentru turismul propriu zis, care se îngrijeşte nu numai românească, a cunoscut cea mai mare creştere, până la 6001
de diferitele mijloace de locomoţie şi de înlesnirea întrebuin­ în 1925 şi cam 5050 în 1930. Are secţii la Sibiu, Braşov,
ţării lor, dar şi de crearea unui spirit turistic şi de mişcarea Bucureşti, Orăştie, Valea Jiului, Făgăraş-Şinca Mare-Agnita,
membrilor proprii pe drumurile ţării şi ale străinătăţii, func­ Lupeni, Mediaş, Reghinul Săsesc, Sighişoara, Cernăuţi şi
ţionează mai multe societăţi. Sunt între ele unele noui, apa­ a făcut case şi drumuri pe munţi, publicaţii, scoate de zeci
riţii de după răsboiu, cum sunt, ca să înşir numai două, de ani un bogat anuar, stă în legătură cu toate societăţile
„România, societate academică de turism”, cu peste 2000 de de turism, mai ales germane.
membri, şi „Turismul Român”, care şi-au creiat specialita­ Cu tot acest cadru, întru toate deosebit, şi cu toată a-
tea organizării de excursii mai lungi în străinătate cu gru­ ceastă organizaţie, destul de îngrijită, România nu e încă o
puri mai mari, pentru cunoaşterea atât a celorlalte ţări între ţară de turism internaţional. Poate că pentru aceasta ar fi
Români, cât şi pentru cunoaşterea României în străinătate. nevoe şi de o politică specială a îmbunătăţirii căilor de co­
Ele au publicat şi publică reviste frumos ilustrate sau afişe municaţie, atât în partea tehnică, creşterea iuţelei şi confor­
şi prospecte artistice în limbi străine, organizează cicluri de tului trenurilor şi refacerea şoselelor, cât şi în partea de or­
conferinţe despre ţările de turism şi îndeplinesc astfel şi o ganizare, bilete circulare şi de corespondenţă, uşurare de
operă de cunoaştere reciprocă inteligentă şi de propagandă. trecere a graniţei, legătura la punctele terminus cu societăţi
Intre ele ar trebui poate să fac o menţiune pentru Oficiul de automobile sau de navigaţie ; sau ar fi nevoe şi de o în­
cultural german dela Sibiu, care e o organizaţie culturală a treagă politică hotelieră, care să ducă la modernizarea hote­
Saşilor din Transilvania, pentru toate formele educaţiei lurilor şi la o standardizare a serviciilor şi preţurilor. Nu
poporului, între concetăţenii de aceeaş limbă, dar a începu ştiu însă dacă nu e în întâiul rând nevoe de o întreagă operă
să întreprindă de câţiva ani şi asemenea călătorii colective. de luminare a străinătăţii, în căutare de senzaţii şi de re­
Unele din ele au un orizont mai larg, decât al trecerii în­ giuni noui după exploatarea de secole a aceloraşi şi acelo­
tâmplătoare peste graniţele de pământ şi de apă. Aşa raşi ţinuturi. Va fi adevărat că o perfectă organizare turis­
excursia de studii pusă la cale pentru jumătatea lui Aprilie tică aduce pe turişti; dar e cel puţin tot atât de adevărat
prin oraşele mari ale Germaniei centrale şi renane, în folo­ că turiştii, prin cererea şi râul de aur pe care îl revarsă,
sul Asociaţiei generale a învăţătorilor şi institutorilor din aduc, făcând-o cu putinţă, acea perfectă organizare a turis­
România, anume ca să se viziteze de Români instituţiile ca­ mului. E nevoe şi aici de un fel de generaţie de sacrificiu
racteristice de învăţământ elementar german, dela grădinile turistică ! Ea va fi însă răsplătită de nevinovăţia şi primiti­
de copii până la şcolile normale şi seminariile şi laboratoa­ vitatea mai mare pe care va întâlni-o, ca nişte flori rare,
rele de experienţe noui didactice în materie. crescute dela sine, fără mâna grădinarului de mai târziu.