Page 56 - 1931-02

Educaţia poporului în alte ţări

— A d a u s —
Educaţia poporului în Elveţia veşte anumite curente sau cereri ale vremii de astăzi nu răs­
toarnă această generală stare de lucruri. La cele de mai sus
I. Caractere generale. Educaţia poporului în Elveţia în ce trebuie să se adaoge faptul că tradiţia pedagogică a fost aici
priveşte şcoala superioară a poporului e mult mai puţin îna­ totdeauna puternică. Educaţia primară elveţiană este foarte
intată decât în alte ţări nordice, în care se cuprinde şi aceea preţuită de pedagogii de seamă ai zilelor noastre. Marele
a vecinului celui mai apropiat de la hotarul de miază-noapte. spirit al lui Pestalozzi trăieşte fără întrerupere în întreaga
In Elveţia desvoltarea n’a fost înrâurită de vreo renaştere organizaţie culturală a ţării, umplând-o cu un spirit al da­
ca aceea stârnită în Danemarca sub inspiraţia lui Grundtvig toriei şi cu un simţ al răspunderii.
şi nici de vreo răsturnare revoluţionară ca aceea întâmplată Ca să rezumăm: terenul pentru educaţia poporului în El­
în Germania. Atât că revoluţia din Germania şi-a avut ră­ veţia este bun. El n’a fost stricat prin forme de tradiţie din
sunetul ei nu lipsit de însemnătate, aşa cum se poate desco­ afară, ci îşi capătă hrana trebuincioasă dintr’o făgăduitoare
peri în urmele vădite din anii 1918 şi 1919. Această înrâu­ desvoltare. Desvoltarea nu este astăzi prea înaintată, dar în­
rire apare cu toate acestea superficială şi multe experienţe ceputuri bune s’au făcut şi ele dau o perspectivă de seceriş
încercate şi în funcţie astăzi n’ar fi avut fiinţă dacă n'ar fi bun şi de speranţă pentru viitor. Educaţia poporului a crescut
existat împrejurări prielnice de luat în considerare. Forme organic, ca un întreg, şi aşteaptă noui îndemnuri.
ale unei emoţii ieşite din îngrijorare n’au lipsit nici în El­ II. Desvoltarea educaţiei poporului. Dacă în înşirarea ur­
veţia. Dar e nădejde că ele au să se întreacă pe sine înseşi mătoare a diferitelor forme pe care le ia educaţia poporului
spre mai bunul scop. Astfel educaţia poporului în Elveţia îşi am introdus de nevoie o anumită clasificare, ordinea nu tre­
are caracterul ei deosebit, care se dă la iveală într’o mare buie luată ca o indicare de apreciere, ci numai ca o conve­
cumpătare. nienţă de aşezare. E dela sine înţeles că întreprinderile indi­
Mai există apoi şi un alt punct de vedere vrednic de ţinut viduale nu sunt toate la aceeaş înălţime : mai cu seamă, după
in seamă. Elveţia n’a suferit schimbări mari politice de mai cum s’a mai amintit, în ce priveşte puterile care le dau naş­
bine de 100 de ani. Viaţa ei publică e caracterizată prin au­ tere sau pricinile pentru care fiinţează. Marea majoritate sunt
tonomia foarte largă a micilor cantoane — chiar a parohii­ abia la început sau mai mult într’o stare de trecere, în deo­
lor răsleţe. Constituţia este o lege de cadru care lasă o mare sebi acelea de tipul şcoalei superioare a poporului. Cu alte
libertate desvoltării individuale. Aceasta apare limpede în cuvinte ele sunt toate supuse schimbărilor şi primitoare de
planul de organizare al educaţiei poporului. Nu există o miş­ înrâuriri ale diferitelor curente. Ele nu reprezintă o desvol­
care uniformă a educaţiei poporului, care se împarte mai de­ tare deplină. O judecată finală asupra lor ar fi timpurie, iar
grabă pe grupe şi experienţe. Foarte cu anevoie caută o miş­ din partea unui observator individual, care n a fost martor şi
care să ia contact cu cealaltă şi până astăzi sunt foarte mo­ parte în ele dela început, ar fi nedreaptă şi fără folos.
deste încercările de înmănunchiere a tuturor silinţelor elve­ Ne vom mulţumi să enumărăm diferitele înfăţişeri ale ac­
ţiene într’o fie şi cât de slabă asociaţie. Imagina acestor sfor­ tivităţii, clasificate în categoriile obişnuite. Cu toate acestea
ţări este cu mult mai variată, neasemenea, incompletă şi în în aprecierile noastre rămâne nerezolvată o chestiune de
formă de mozaic. O atare multilateralitate sare în ochi principiu, aceea a unei limpezi definiţii a termenilor „edu­
mai ales în principiile de bază ale educaţiei poporului. în­ caţia poporului” şi „şcoala superioară a poporului”. Trecem
cercări de discutare a metodelor de lucru abia au început, iar peste o nouă definiţie şi ne mărginim să descriem cele mai
procedura e cu totul pragmatică şi experimentală în fiecare cunoscute aşezăminte, păstrându-ne dreptul să adăugăm lă­
localitate în parte. Lucruri respinse cu totul într’un loc sunt muriri suplimentare la locurile cuvenite.
primite fără condiţie în altele şi foarte,adesea numai insuc­ A. Tipuri de şcoli superioare ale poporului.
cesul aduce o discuţie asupra chestiilor fundamentale de me­
L Organizafii nafionale
todă. In acelaş grup metodele de lucru care sunt recunoscute
în general ca ale unei epoci trecute sunt întrebuinţate alături 1. Conferinţa elveţiană de educaţie a poporului.
cu altele mult mai înaintate. In primăvara anului 1922 s’a înfiinţat pentru întregul teri­
Această felurime nu e pe de altă parte totdeauna un rău, toriu al federaţiei „O conferinţă elveţiană de educaţie a po­
pentrucă ea dă siguranţa că lucrarea va creşte organic din porului”. Ea cuprindea şcolile superioare ale poporului, uniu­
mijlocul poporului şi n’are să-i fie impusă cu sila din afară. nile şi comisiile naţionale, şi anume : comitetul elveţian pen­
E ceeace apare de altminteri ca una din trăsăturile cele mai tru educaţia lucrătorilor, biblioteca populară elveţiană,
dătătoare de nădejdi, ale activităţii de educaţie a poporului Fundaţia elveţiană pentru ridicarea de săli şi case co-
în Elveţia. emunale, comisia elveţiană pentru reforma cinematogra­
Dacă, în ciuda unei perioade politice de relativă pace, s’a fului, societatea elveţiană pentru binele social, uniunea
născut o oarecare mişcare, lucrul se prea poate să se da­ societăţilor femeilor elveţiene, societatea pentru împrăştierea
toreze faptului că Elveţia, mulţumită lungei perioade de des- literaturii bune. Conferinţa a dat o platformă de discutare a
voltare democratică, a căpătat o anumită sensibilitate faţă formelor de educaţie de cel mai felurit caracter, dar adu­
de evoluţia vieţii în lumea înconjurătoare. Aceasta a avut un nările ei au fost neregulate şi n’au săvârşit până acum vreo
necontenit şi bun răsunet în toate sferele vieţii particulare. lucrare intensivă ; atât că o asemenea desvoltare rămâne posi­
Perioadele de stagnare şi lipsa de receptivitate în ce pri­ bilă. Conferinţa a fost călăuzită de următoarele consideraţii.