Page 57 - 1931-02

1 2 6 B O A B E D E G R Â U

a) Văzând că educaţia liberă a poporului e pusă faţă în instituţiei se conduce de regule dintre care amintim pe cele
faţă cu probleme dinamice, în care un schimb de experienţă următoare.
şi de lămurire publică ar fi bine venit, conferinţa elveţiană Art. 1. Instrucţia în şcoala superioară a poporului e dată
de educaţie a poporului alcătuieşte ea însăşi o asociaţie li­ prin conferinţe, cursuri, vizite şi excursii organizate şi lu­
beră de aşezăminte politice sau confesionale. Interesele spe­ crează în vederea educaţiei generale sau a trebuinţelor gru­
ciale nu sunt atinse de asociaţie. pelor speciale ale populaţiei. Perioadele de studiu sunt acelea
b) Scopul conferinţei este să stimuleze şi să promoveze ale Instituţiilor universitare din Zurich. Răspunderea tuturor
toate formele de educaţie a poporului prin cooperaţie cores­ cursurilor cade asupra comitetului executiv al şcolii supe­
punzătoare, prin răspândirea informaţiei, prin schimbul de rioare locale ale poporului.
experienţă în metode şi organizare. Art. 2. Comitetul executiv, în colaborare cu şcolile su­
c) Conferinţa caută să îndeplinească aceste scopuri : perioare locale ale poporului, poate să organizeze sau să a-
a) prin adunări regulate ; jute cu titlu de experienţă alte aşezăminte, cum sunt: zile de
b) prin conferinţe lămuritoare; studiu, grupuri de lucrători, conferinţe de cinematograf ori
c) prin publicare de rapoarte şi de veşti în ziare; de radio.
d) prin înfiinţarea unui biurou de informaţie. Art. 3. Cursurile sunt deschise tuturor adulţilor şi adoles­
d) Pot fi membre tcate societăţile şi persoanele care se cenţilor. Ca o regulă nu se pun condiţii în legătură cu o edu­
invoiesc să plătească o cotizaţie fixă (pentru acoperirea caţie prealabilă. Oricine poate să ia parte prin plata unei
costului tiparului, a cheltuielilor de că­ mici taxe şi cursurile sunt ţinute în ore
lătorie etc.) de 3 franci pentru societăţi care îngăduie participarea celor cari au
şi un franc pentru persoane. Membrii o ocupaţie în timpul zilei.
sunt invitaţi la toate adunările şi primesc Cursurile în afară de Zurich, organi­
toate veştile şi publicaţiile. Ei au dreptul zate de alte localităţi, sunt conduse de
să folosească biuroul de informaţie fără comitete locale în care sunt reprezentate
nicio taxă. cele mai însemnate grupe de populaţie
Preşedintele este ales de adunarea a- şi ocupaţii. Comitetele hotărăsc în ge­
nuală. Die Gemeindestube (o publicaţie neral care sunt cursurile care se ţin. în­
bilunară) e organul conferinţei. Biu­ treaga parte administrativă este în mâi­
roul este în Ziirich, (Gotthardstrasse nile unui secretar administrativ. Ir
21) şi director este d-nul K. Straub. 1927—1928 sau ţinut în Zurich 41
2. Conferinţa şcolilor superioare elve­ cursuri de iarnă şi 31 de vară. Subiectele
ţiene ale poporului. au fost ştiinţă experimentală şi descrip­
Numai decât după înfiinţarea confe­ tivă, geografie şi călătorii, igienă, artă
rinţei amintite, şcolile superioare elve­ şi muzică, literatură şi limbi, istorie, filo­
ţiene ale poporului au fost invitate la o zofie, educaţie şi religie, drept şi econo­
conferinţă specială. Această adunare se mie politică, ca şi cele mai multe dintre
mărgineşte la şcolile organizate şi e obiectele predate în universitate. Acelaş
convocată odată pe an ca să discute lucru se poate spune şi de cursurile ru­
chestii de organizare şi de condiţii ma­ rale din care s au ţinut 43 în 18 locali­
teriale. Organul ei de presă este V. H. tăţi deosebite.
S. al cărui redactor este dr. H. Weilen- Vechiu amvon în Bisericuţa din Buchthalen Comunicările statistice despre cursurile
mann, secretarul şcolii superioare cen­ (desen de băiat de i 7% ani) din Zurich în sesiunea de iarnă 1927—
trale a poporului din Ziirich. In legă­ 28 arată că 18,5% din studenţi au
tură cu nouile scopuri ziarul publică articole generale, fost lucrători, 33,5% impiegaţi comerciali, 8,9% angajaţi în
dări de seamă de călătorie, studii ştiinţifice, contribuţii de învăţământ sau asistenţă, 10,3% în activităţi academice sau
artă, toate în interesul elevilor şcoalei superioare . ocupaţii libere, 28,7% gospodine şi fiice ale lor. Conturile
arată o sumă de 712.030 franci; intrările din taxe au fost la
II. Şcolile superioare individuale ale poporului oraş 59.153 franci şi la sat 17.266. Cheltueielile adminis­
1. Şcoala superioară a poporului din cantonul Zurich. trative sau urcat la 29,577,75 franci. Şcoala superioară a
Şcoala superioară a poporului din cantonul Zurich a fost poporului a primit o subvenţie de 5.000 franci dela munici­
înfiinţată în 1920, ca o asociaţie şi a fost transformată în palitate şi 22.000 franci dela canton.
fundaţie în 1928, în Decembrie. Scopul fundaţiei e arătat în Numărul total al studenţilor a fost de 9.579 (5.387 in
articolul 2 : „Scopul fundaţiei este menţinerea cursurilor şcoa­ 1920—21), 6.968 în oraş şi 2.611 la ţară. Şcoala superioară
lei superioare a poporului pe teritoriul cantonului Zurich, pe a poporului e ajutată de o asociaţie înfiinţată ca să-i pro­
baza neutralităţii politice şi confesionale. Ea poate să-şi ex­ moveze interesele. Preşedintele şcoalei este profesorul Escher;
tindă operaţiile în alte forme de educaţie a poporului”. secretarul dr. Weilenmann.
Ea e administrată de un consiliu de 50—70 membri repre­ 2. Şcoala superioară a popordiui din Berna.
zentând, pe cât cu putinţă, consiliul cantonai, consiliul muni­ Şcoala superioară a poporului din Berna a fost înfiinţată
cipal din Zurich, universitatea, profesorii şcoalei superioare în 1919 ca o organizaţie gândită (potrivit statutelor) „să în­
a poporului, grupele mai însemnate de studenţi, şcolile su­ grijească de educaţia adulţilor prin cursuri, seri sociale, con­
perioare locale ale poporului şi asociaţia pentru înaintarea ferinţe şi alte asemenea mijloace de şcoală superioară a
şcoalei superioare a poporului (vezi mai jos). Activitatea poporului”. Şcoala superioară a poporului nu serveşte nici-