Page 58 - 1931-02

EDUCAŢIA POPORULUI ÎN ALTE TARI 127

unui partid politic, ci numai cauza educaţiei poporului. 4. Diferite organizaţii. Educaţia poporului e urmărită şi de
Şcoala organizează cursuri regulate în toate ramurile de alte numeroase organizaţii, fie curat personale, fie alcătuite
cunoştinţă şi artă, lucru manual (în sesiunea de iarnă 1928 în vederea unui scop hotărât; altele sunt grupuri închegate
ţesătorie, olărie şi lucru de mână modern) şi gimnastică rit­ pe urmele unei vechi tradiţii. Sunt de amintit următoarele
mică. Cursurile durează de obiceiu dela 4—8 adunări. Taxele Muncă şi Educaţie, o societate liberă, înfiinţată în Ziirich în
sunt proporţionale cu lungimea cursului. Intrările au fost de 1917. Scopul ei e să împace religia şi socialismul printr’o
7.000 franci şi cheltuelile de 8.300. nouă educaţie. Ea nu este confesională, dar e întemeiată pe
3. Şcolile superioare die poporului din Băle, Geneva şi socialism liber şi pe creştinism liber. Are o organizaţie cu
Neufchâtel. vreo 100 de membri. Ea lucrează prin conferinţe, mai cu
Şcolile superioare ale poporului din Băle, Geneva şi Neuf­ seamă cicluri, dar şi printr’o acţiune politică în anumite
châtel, au un caracter academic. Cursurile sunt date numai chestiuni de viaţă politică. Din programul de iarnă 1927—
de profesori universitari şi sunt în parte organizate de uni­ 1928 se poate aminti Scrisoarea Sf. Pavel către Romani,
versitate. Mai întâi la Băle statutele adoptate de oficiul can­ Om şi maşină. Marxism şi socialism, Introducere la viaţa na­
tonai al educaţiei prevăd : „cursurile şcoalei superioare ale ţională rusească, adunări de femei şi seri muzicale. Organele
poporului organizate de universitate sunt înfiinţate ca să asociaţiei sunt ziarul Neue Wege (Drumuri noui) şi revista
dea celor cari nu sunt în stare să ia parte la instrucţia regu­ săptămânală Auţbau (Reclădire). Conducătorul este dr. V.
lată universitară, o putinţă să ia cunoştinţă de rezultatele cer­ Ragaz din Ziirich (Gartenhofstrasse 7). Grupuri asemănă­
cetărilor ştiinţifice întrucât ele se potrivesc unei prezentări toare există în diferite părţi ale Elveţiei.
populare”. Organizarea şi conducerea cursurilor sunt în Şcoala superioară a poporului din Bunden a existat în
mâinile unei comisii care consistă din reprezentanţi ai diferi­ Chur din 1923. Ea organizează conferinţe şi cursuri, func­
telor facultăţi ale Universităţii, ale oficiului cantonai de edu­ ţionează ca o societate şi întreţine un oficiu de conferenţiari.
caţie şi din 2—3 reprezentanţi ai cor­ In 1926—27 sau ţinut cursuri de so­
pului studenţesc. Administraţia este ciologie, logică, legătura legală între
în mâna secretarului universităţii şi Graubunden şi Federaţie, latină şi
a pedelului. Comisia face planul con­ geologie.
ferinţelor care este aprobat de ofi­ In Glarus sub conducerea profeso­
ciul de educaţie. Nu sunt numiţi con­ rului Trub, Ennenda şi în Saint-
ferenţiari decât profesori universi­ Gallen sub aceea a Alb. Hăfelin
tari. Prevederea cu orice material ne­ există asociaţii pentru „Seri Popula­
cesar se face în legătură cu instituţia re” care ţin cursuri regulate.
sau seminarul universitar a cărui In Saanen ’a înfiinţat în 1919
proprietate materialul rămâne. Fie­ un Bund von Heimat Freunden
care student care plăteşte pentru 3 (Liga prietenilor ţării) care îşi pro­
cursuri este îndreptăţit să ia un al pune să organizeze discuţii pentru
patrulea curs fără plată. Plusul de îmbunătăţirea vieţii comunităţii şi
cheltueli care întrece veniturile este pentru desvoltarea iubirei faţă de pa­
întâmpinat de Departamentul educa­ tria mai apropiată şi de aceea mai
ţiei. Cursurile sunt alcătuite mai cu seamă din prelegeri. largă. Ea lucrează prin conferinţe şi festivaluri. Societatea
Conferinţele şi cursurile tratează despre toate ramurile ştiin­ Pestalozzi din Ziirich înfiinţată în 1896 — la a o sutăcinci-
ţei. Matematicile apar foarte rar. Cursurile cari nu întru­ zecia aniversare dela naşterea lui Pestalozzi — urmăreşte
nesc 20 de studenţi pentru o conferinţă sau 15 pentru o creşterea bunei stări naţionale prin ocrotirea educaţiei na­
clasă pot fi şterse. Pentru unele cursuri se prevede o limită ţionale în spiritul marelui pedagog. Ea este neatârnată de
de număr, dar ca regulă sunt admişi dela 40 până la 50. orice partid sau asociaţii politice şi confesionale. Organi­
Şcoala superioară a poporului din Băle e o instituţie creată zează conferinţe, concerte populare, seri de petrecere Du­
in întregime de universitate şi întreţinută de ea. Conducăto­ minica, acestea din urmă în colaborare cu autorităţile edu­
rul cursurilor şcolii superioare a putut să constate o bună caţiei şi cu biserica. Ea întreţine o mare şi foarte folosită
frecvenţă în 1922. bibliotecă cu zece săli de lectură în diferite părţi ale oraşu­
La fel sunt organizate conferinţele de universitate populară lui. Preşedintele societăţii este dr. Zollinger, secretarul edu­
dela Neufchâtel. Comisia e aleasă de senat, iar cursurile sunt caţiei oraşului Ziirich. Cursuri speciale pentru femei se or­
date de profesori. Profesorii nu primesc plată, ci lucrează ganizează în Ziirich şi Chur. Şcolile sociale pentru femei
gratuit. După întâiul avânt frecvenţa pare să fi scăzut, mai din Ziirich, Geneva şi Lucerna pregătesc fete pentru asis­
cu seamă din pricină (după cum arată comisia) că s’a sim­ tenţa socială; centrele de femei din Ziirich, Saint-Gallen,
ţit mai puternică sforţarea de educaţie proprie a lucrătorilor. Winterthur şi Băle întreţin un sistem regulat de conferinţe şi
„Cursurile publice ale departamentului de instrucţie publi­ cursuri.
că” din Geneva sunt deschise publicului fără restrângere şi Mai există şi un mare număr de societăţi de lectură care
fără taxe. Copiii sub 12 ani nu sunt admişi, copiii între împlinesc sarcini preţioase în localităţile lor, dar nu pot fi
12—15 numai când sunt însoţiţi de părinţi. In fiecare iarnă amintite aici.
se ţin cursuri asupra a 12 subiecte diferite. Aceste subiecte 5. Comitete pentru educaţia lucrătorilor.
cuprind : biologie, astronomie, biografie, istorie, istorie lite­ Peste nouăzeci de comitete, unele cu o viaţă de mai mulţi
rară, sociologie. ani şi care lucrează pentru înaintarea intelectuală şi sufle­