Page 59 - 1931-02
P. 59
128 B O A B E D E G R Â U
tească a lucrătorilor se găsesc strânse în Uniunea Elveţiană speciale, locuri de joc şi de gimnastică, ateliere publice, bi
pentru educaţia lucrătorilor. Numărul cursurilor 1927—28 a rouri, etc. Sala şi casa comunală sunt gândite să fie centre
fost cam de 100, al conferinţelor cam de 500. Frecvenţa la de viaţă intelectuală şi socială. Există astăzi peste optzeci
cele dintâi a fost cam de 4400 şi la cele din urmă de 55.000. de asemenea aşezăminte, dintre care multe arată o deosebită
Au avut loc în acelaş timp şi reprezentaţii de teatru, vizite, luare aminte educaţiei poporului şi pregătirii adolescenţilor
excursii şi reprezentaţii de cinematograf. Aceste comitete în afară de orice legătură cu şcoala. Fundaţia întreţine un
sunt strânse în Uniunea care este organizată de congresul birou permanent (Secretar K. Straub) şi scoate un buletin,
sindicatelor al cărui secretar este dr. Max Weber. Uniunea Die Gemeindestube, care este şi organul conferinţei Elveţiene
publică în fiecare an o listă de conferenţiari, organizează o pentru educaţia poporului şi publică în această calitate un
serie de conferinţe cu vorbitori Elveţieni şi străini, conduce buletin trimestrial Schweiz. Blătter fur Volksbildungsarbeit
cursuri muncitoreşti de Duminică, mai cu seamă pentru pre (Foi Elveţiene pentru activitatea de educaţie a poporului).
gătirea funcţionarilor de partid şi pentru membrii corpurilor Noua Societate Elveţiană, înfiinţată în 1914, are ca scop
publice, ţine o conferinţă anuală de educaţie, are o colecţie ,,să lucreze din toate puterile pentru păstrarea culturii şi a
de diapozitive şi urmăreşte să înfiinţeze biblioteci în aşeză- gândirii naţionale şi să asigure un viitor vrednic ţării”. Punc
mintele muncitoreşti. Organul ei este acum Revista Sindicală; tele de căpetenie din programul ei sunt înaintarea educaţiei
Educaţia Socialistă, ziarul independent a încetat acum naţionale, înviorarea conştiinţei publice în lupta împotriva
câţiva ani. materialismului de rând, stabilirea de legături mai strânse
B. Căminele şcoalei superioare a poporului. între diferitele părţi ale ţării şi între elveţienii de acasă şi
din străinătate. Ea organizează conferinţe în fiecare an în
In Elveţia există astăzi două cămine de fete la Casoja
diferite localităţi ca şi pentru cetăţeni elveţieni în alte ţări
(Lenzerheide, la Chur, şi la Neukirch deschise la 1923 şi
1925, şi unite în fiecare caz cu o şcoală de gospodărie. Me şi publică o listă de conferinţe. Organul ei este Mitteilungen
der Neuen Helvetischen Gesellschaft, Comunicări ale r.ouei
nirea fiecăreia este să ajute pe fete să-şi dezvolte viaţa in
societăţi elveţiene.
telectuală şi sufletească pe care o caută şi să le facă in stare
D. Biblioteci
să ducă un trai în comun sprijinit pe o muncă practică şi pe
o acţiune de meditaţie. Alături de cursuri regulate ele orga In sfera activităţii bibliotecare Biblioteca Populară Elve
nizează conferinţe răzleţe şi cursuri de Duminică. Casoja e ţiană este de-o deosebită însemnătate. A fost înfiinţată în
condusă de d-ra Ruegg şi Neukirch de d-ra Blumer. 1920 şi urmăreşte dezvoltarea sistemului bibliotecar ca un
O şcoală superioară a poporului pentru bărbaţi înfiinţată mijloc de îmbunătăţire intelectuală, morală şi intelectuală
de dr. Wartenweiler la Frauenfeld în 1919, numită Nussbaum, a poporului. Nu e supusă nici unei înrâuriri politice sau con
a fost închisă acum câţiva ani pentru frecvenţă neîndestulă fesionale şi lucrează prin biblioteca centrală din Berna care e
toare. O asociaţie de Prieteni înfiinţată în 1925, încearcă să înzestrată mai cu seamă cu literatură tehnică şi prin biblioteci
aducă o reînviere a acestei întreprinderi prin creiarea unui ambulante trimese din şeapte staţiuni împrăştiate prin toată
fond în acest scop. ţara.
Numărul cărţilor este de 98.465 la încheierea anului 1928,
C. Societăţi de Educaţie.
dintre care 22.181 se găseau la oficiul central; 77.747 vo
Un mare număr de societăţi, pentru a căror înşirare lip
lume erau împrumutate în 1523 cutii de cărţi. Fiecare carte
seşte spaţiul se îndeletnicesc în măsură mai mare sau mai
a fost citită cam de trei ori în fiecare loc; s’a făcut un îm
mică cu educaţia poporului. Două se cuvine să fie amintite.
prumut de fiecare cincizeci de locuitori. Veniturile aşeză
Fundaţia Elveţiană pentru ridicarea de săli şi case comu
mântului sunt cam de 140.000 franci pe an, iar cheltuelile
nale, (Schweiz) Stiftung zur Forderung von Gemeinestuben
cam aceleaşi. Oficiile principale ale bibliotecii populare elve
und Gemeindehăusern, înfiinţată în 1918 are ca scop clădi
ţiene sunt în Berna.
rea de săli şi case comunale. Ele sunt organizate şi conduse
pe baze cooperative. Ele îngrijesc de săli de lectură şi de Din Internat. Handbook. K. STRAUB
scris ca şi de săli de conferinţe, de viaţă socială şi de con
vorbire aleasă. Uneori e vorba şi de încăperi pentru cursuri din englezeşte de EMANOIL BUCUŢA
Alpii Bernezi, cu
linia Lotschberg-
Simplon