Page 8 - 1931-02
P. 8
70 B O A B E D E G R Â U
Fig. 15. — Stema din sigiliul lui Roman Vodă 1393 Fig. 16. — Sigiliul lui Roman Vodă 1393
(Copie fotogr. la Academia Română) (I. Bogdan, Album paleografie, tab. 84)
Şi câte-avem pierdute ! Acest tip s’a continuat neschimbat în tot cursul
Atunci ce duhuri n’ar gândi ? veacului al XV-lea şi al XVI-lea, devenind astfel
Ce guri ar mai fi mute ? tipul tradiţional al stemei Moldovei (Fig. 18).
Atunci şi acest corb serman Dar începând cu veacul următor, intervin unele
Iar acvilă s ar face inovaţii exterioare, cari dovedesc şi aici, ca şi în
Şi-or ce Român ar fi Roman, Ţara-Românească, o puternică influenţă a heral
Mare ’n război şi pace. dicei apusene.
Părerea lui Văcărescu a prins tot mai multă con Astfel în primul rând capul de bour este timbrat
sistenţă odată cu mişcarea de renaştere naţională cu o coroană deschisă, iar lângă soare se introduce
din veacul al XlX-lea şi astfel în scurt timp ideia o spadă şi lângă lună un steag sau sceptru. (Fig.
că pasărea din stemă este un vultur (acvilă) s’a 19).
generalizat în clasa noastră cultă. Iar în textele le Mai târziu scutul însuş este timbrat cu un coif
gale privitoare la stema ţării se va menţiona tot- rotund cu lambrechinuri foarte bogate, iar în vârful
deauana „culturul ”, nu corbul.
coifului se pune o coroană princiară deschisă. De
asemenea forma scutului se face mai elegantă, soa
STEMA MOLDOVEI rele capătă raze, iar coarnele bourului au vârfu
rile puţin întoarse în afară. (Fig. 20).
1. STEMA TRADIŢIONALĂ
In veacul al XVIII-lea podoabele scutului sunt
şi mai bogate, adăugându-se panoplii de arme, stea
Stema tradiţională a Moldovei, ce o găsim în si guri şi instrumente muzicale (Fig. 21); tot atunci
giliile domneşti începând din a doua jumătate a apar şi leii ca suporţi (Fig. 22) ; iar în urmă se in
veacului al XlV-lea, reprezintă într’un scut, un cap troduce şi pavilionul căptuşit cu hermină (Fig. 23).
de bour cu stea între coarne şi însoţit la dreapta Se înţelege că nu toate stemele ce ni s’au păs
de un soare, la stânga de o lună.
trat din acest timp sunt atât de bogat împodobite
Tipul arhaic al acestei steme, întrebuinţat de şi că în multe cazuri găsim şi acum stema simplă,
Domnii anteriori lui Alexandru cel Bun, se caracte lipsită de podoabe. Dar faptul important este că
rizează prin forma coarnelor bourului, care sunt mici heraldica moldoveană, ca şi cea munteană, au fost
şi cu vârfurile recurbate în afară ; prin steaua cu in curent cu inovaţiile ce s’au introdus în heraldica
şase raze şi prin soarele în formă de rozetă com apuseană.
pusă dintr’o globulă centrală înconjurată de alte Un element nou se introduce în stema Moldovei
şase globule laterale (Fig. 15—16). la începutul veacului al XlX-lea : doi delfini afron-
începând cu domnia lui Alexandru cel Bun tipul taţi, cari simbolizează regiunea maritimă a ţării. Ei
acesta sufere câteva mici modificări. Astfel, coarnele însă sunt puşi la început în mod cu totul neobişnuit,
bourului devin mai mari şi au vârfurile curbate în- de-asupra capului de bour (Fig. 24). Se pare că
lăuntru, încât aproape se unesc ; steaua are numai introducerea acestui element nou avea de scop să
cinci raze, iar soarele ia forma unei roze cu cinci amintească pierderea Basarabiei (1812) şi el se
petale în jurul unei globule centrale. (Fig. 17). menţine de acum înainte mereu în stema Moldovei.