Page 9 - 1931-02

CONST. MOISIL: STEMA ROMÂNIEI 71

Fig. 17. — Sigiliul lui Alexandru cel Bun Fig. 18. — Sigiliul lui Ştefan cel Mare 1459
(Bogdan, Album paleografie, tab. 87) (Copie fotogr. la Academia Română)
2. STEMA COMBINATĂ el nu constitue decât rareori stema propriu zisă a
Ca şi în Ţara-Românească unii Domni au înce­ ţării, ci figurează mai ales ca un ornament, ce t'm-
put încă din veacul al XVIII-lea să introducă în brează unele steme familiare sau personale (Fig.
stema ţării şi armele lor familiare. 27—28). Apare, după informaţiile câte le avem
Un exemplu de acest fel este stema lui Alexan­ astăzi, în domnia lui Ştefan cel Mare şi se menţine
dru Mavrocordat din 1785 (Fig. 21), unde în car­ până la sfârşitul veacului alXVI-lea.
tierul al 4-lea se află pasărea fenix ieşind dintr’un Cele mai însemnate monumente, pe care se gă­
rug aprins, stema acestei familii. seşte această reprezentare curioasă a capului de
In veacul al XlX-lea sistemul acesta devine ge­ bour, cu gât, sunt următoarele :
neral, cum devenise şi în principatul vecin. 1. Piatra cu inscripţie dela vechea poartă a Ce-
Astfel, mai întâi Ioan Sandu Sturza (1822—28) tăţii-Albe (1476), unde împodobeşte coiful ce tim­
2
şi apoi urmaşul său Mihail Sturza (1834—1848) brează stema familiară a lui Ştefan cel Mare ).
pun alăturea de bourul Moldovei, leul r'dicat în 2. Pisania de pe turnul bisericii Sf. Dumitru d n
două labe al familiei lor (Fig. 25—26). Tct ase­ Suceava, unde împodobeşte coiful ce trmbrează
menea Gr. Ghica (1849—1856) adaugă armeh stema lui Alexandru Lăpuşneanu (Fig. 27).
sale familiare, ca şi în stema Ţării-Româneşti. Cu 3. Bula de aur dela Petru Şchiopul (1575), unde
toţii au menţinut cei doi delfini, dar nu i-au mai ornează coiful de pe stema acestui Domn (Fig. 28).
aşezat de-asupra bourului, ci ca suporţi deoparte şi 4. Pisania de pe turnul mănăstirii Slat'na (158?)
de cealaltă a scutului. unde împodobeşte stema cu acvila bicefală a Bi­
3
Şi în Moldova podoabele stemei se simplifică zanţului ).
foarte mult după 1822, iar înfăţişarea ei este cu mult Cu toate acestea avem câteva cazuri, când ca­
mai sobră decât în ţara soră. pul de bour cu gât serveşte drept stemă a Moldo­
vei. Astfel în pisania de pe turnul mănăstirii Pro-
3. STEMA SECUNDARĂ
bota din 1550 ); în pisania dela mănăstirea Bis­
4
Este demn de observat, că şi în Moldova a triţa ) şi în pisania fântânii de la mănăstirea Sla­
5
existat, pe lângă tipul de stemă tradiţional, şi un alt tina ). In toate aceste cazuri capul de bcur este
6
tip, ce s a întrebuinţat numai într o anumită epocă. însoţit de soare şi lună, ca şi în stema tradiţională.
Acesta constă în reprezentarea capului de bour cu Avem şi pentru stema Moldovei descrier in 1 te
gât cu tot, aşezat în profil spre dreapta. ratura istorică: cronicari şx scriitori indigeni şi
7
Tipul acesta îl găsim mai ales în ornamentaţia străini ).
sculpturală a pisaniilor bisericilor, cetăţilor, turnu­
rilor de mănăstiri, mormintelor domneşti şi numai 2 ) Cf. Balş, Bisericile lui Ştefan cel Mare, p. 228 fig. 376.
foarte rar în sigilii ). Şi ceea ce este mai important, 3 ) Balş, Biserici şi mănăstiri moldov. din veacul XVI p.
1
151 fig. 171.
l ) Aproape toate monumentele cu acest tip sunt reproduse 4 ) Ibidem p. 261 fig. 316.
de d. G. Balş în Bisericile lui Ştefan cel Mare (Buletinul 5 ) Obidem p. 130 fig. 146.
Comis. Monum. Ist. 1925) şi Bisericile şi mănăstirile moldo­ 6 ) Ibidem p. 262 fig. 317.
vene din sec. XVI (Ibidem, 1928). T ) De pildă Urechiă, D. Cantemir, etc.