Page 12 - 1931-03
P. 12
Ateneul Român Foto, press
A t e n e u l R o m â n
ÎNTEMEIEREA ATENEULUI. INIŢIA Problema era grea şi pentru rezolvirea ei se lup
TORII. — Cuvântul Ateneu are şi înţelesul de tau tradiţionaliştii extremi şi reformiştii extremi.
şcoală (în Belgia, şcoalele secundare se numesc Cine nu-şi aduce aminte de ironiile crude ale unora
atenee) şi înţelesul de societate literară sau ştiin şi de pornirile neînfrânate ale altora ? •
ţifică. In asemenea vremuri se produce, în mod fatal,
Cu acest din urmă sens s a făcut la noi o primă un dezechilibru şi opinia publică, dezorientată, e
încercare în Iaşi de către Vasile Alexandrescu ispitită a fi târâtă de curente primejdioase, cari pot
(Urechia) în 1860, când a scos şi o revistă cu ti ademeni şi amăgi pentru un moment, dar cari pro
tlul de „Ateneul Român ’. In aceeaşi vreme, tot în duc, la deşteptare, cea mai grozavă decepţie.
Iaşi, o grupă de profesori şi advocaţi încep confe In asemenea vremuri, mai mult ca oricând, este,
rinţe publice şi din activitatea lor avea să iasă mai în adevăr, nevoie într’o ţară de a se crea cât mai
târziu ,,Junimea” şi „Convorbiri literare”. multe instituţii culturale, cari să răspândească
Era atunci la noi o epocă de frământări şi de cultul adevărului, al binelui, al frumosului şi să facă
prefaceri. Unirea principatelor se realizase ; dar pe om a se deprinde să puie mai presus trebuinţele
consolidarea nu era deplină şi tendinţe centrifuge sufletului decât cele trupeşti.
turburau câteodată opera de unificare pe care nu Atunci s a creat în Bucureşti Ateneul Român în
mai timpul o desăvârşeşte. 1865 şi peste un an Societatea Academică, deve
Era şi frământare în idei, căci cele vechi îşi pier nită în urmă Academia Română.
duse autoritatea, iar cele npi nu şi-o dobândise Ateneul din Bucureşti nu este chiar continuarea
încă. Poporul român, prin elita lui intelectuală, voia celui din Iaşi, căci V. A. Urechia zice undeva :
să-şi dea seama despre sine însuşi şi, după ce stă ,,Era dat ca societatea Ateneului român încetată,
tuse atâta timp departe de viaţa lumii civilizate din moartă în Iaşi la 1861, să reînvie în 1865 la Bu
Apus, doria să câştige timpul pierdut şi să fie ală cureşti”.
turi de celelalte neamuri. După toate cercetările ce am făcut până acum
