Page 19 - 1931-03

444 B O A B E D E G R Â U

Sala de concerte (spre scenă) Fotopre,s
Un apel semnat de biuroul Ateneului (N. Kre- decoraţiunea lor după templul Sibilei de la Tivoli.
ţulescu, C. Esarcu, P. S. Aurelian, Gr. N. Mano. Acoperământul este circular având o cupolă cen­
C. Stăncescu, G. M. Tattărescu) îndeamnă pe ,,a- trală, iar în mijloc e un coronament făcut după
micii culturii naţionale” să cumpere bilete ; serbări monumentul coragic al lui Lysicrat din Atena.
de tot felul se organizează în Capitală şi în pro­ Galleron, nefiind stabilit în Bucureşti, a fost a-
vincie şi după 2 trageri (22 Mai 1886 şi 22 De­ jutat la supraveghere de arhitectul C. Baicoianu
cemvrie 1886) se realizează suma de 352.132 (net). (decedat acum câţiva ani), iar pentru lucrările de
Cu această sumă şi cu altele, primite ca donaţii şi fierărie de un arhitect german Schwalbach.
subscrieri, se începe construcţia după planurile ar­ Din partea Ateneului s’a numit o comisie ,,de
hitectului francez Albert Galleron. El trebuia să execuţiune” compusă din mai multe persoane, din­
folosească fundaţiile plănuitului circ-manej. De a- tre cari au lucrat şi au făcut toate rapoartele către
ceea i s a impus forma circulară, potrivită, dealtfel, membrii societăţii : N. Kreţulescu, General I. Flo-
pentru o sală de conferinţe şi concerte. El dă ur­ rescu, C. Esarcu.
mătoarele desluşiri: Deoarece lipsea acelor temelii La 1 Iunie 1889 se arăta că se adunase suma de
locul pentru a se aşeza în faţa sălii principale un 1.017.741 lei şi se cheltuise 1.017.737 lei. Trebue
vestibul, arhitectul a socotit că trebue să pue sala să notăm că veniturile au fost adunate din : a)
principală într’un cat superior, iar la catul de jos moştenirea lăsată de Contele Sc. Rosetti, b) din
(parter) să fie sub sala de sus un mare vestibul, donaţii şi alte legate, c) din produsul loteriei; d)
unde lumea va putea circula liber sub acoperiş. Dar din două împrumuturi făcute la Creditul funciar
pe unde să se urce lumea sus ? Pentru o singură urban din Bucureşti .
scară monumentală nu era loc ; de aceea a făcut 4 Fiindcă societatea Ateneului n’ar fi putut din ve­
scări încolăcite, având repaosul necesar în formă niturile sale să plătească ratele Creditului, s’a pro­
de balcon rotunjit în interiorul vestibulului. Din mulgat la 3 Martie 1889 o lege prin care se stabi­
aceste patru balcoane privitorul poate cuprinde cu leşte ;
o ochire întregimea tindei centrale. In această tindă a) se va înscrie în budgetul Statului anual suma
12 coloane, tencuite cu un stuc care imită marmura de lei 28.373 pentru plata acestei rate ;
roză, susţin bolta centrală. Mai departe arhitectul b) Ateneul Român va pune edificiul din Bucu­
zice că faţada e inspirată după templul Erechteion reşti la dispoziţia Ministerului Instrucţiei pentru
din Atena ; iar încăperile laterale au împrumutat congrese internaţionale, pentru întruniri artistice,