Page 24 - 1931-03

GH. ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN 449

ic* soarmrs sawmc* literaraaartotca w w n i
«TA varOCLOa GENERATIV* CETIREA «Al JOS K StnKATMB ]
WW. RO*\A* CARE 5* ASOCIAT CV NOI 9 LA ACEST ACT
DE flECVNOSOKT* fCMTRV TI* IVWTE COLEG
AJTAM li W ««TA n « L L REGELE 9 RTCfNA W ANVL 1889
LVNA «Alţi IE II 28 DILE SA INSTALAT BVJTVL TEV li PaLATVL
ATENtVUfl S DtSPVNC* CA ACEST ACT AL NOSTRV SA IE
GM*t li placa ol anou z fixata pe consola bvstvlvj 9 tot odaia
«tas s scm li dc*e esc «plare cv pnopimc imast* slvutvh vtm
OH «CESTE SA FU DCPVS ti ARCWVA SOCT.TAT1 IAR Al DOREA SA FIF
ucrCwntaT ivRtrvtvi nostrv coleg
) t*i florescv jr -
, :v A VRCOAA BVCVflfSa BU ATVl ATENEVLVI ROrtAN
» P tCASOEV i« 1889 lvha -var re in 26 om.
G R* c C «HON *01 o O*, ZOI PTVTMCV
P * «•'RW-IA* TACKE «wejcv tLCNA CM n*RF«YW. SAKA MKlItl
U JUHIJ
AL PTIVRW • C C homtsfv MINA «ARlMMMANEM: WOUANV
v «yw t mjn tiruhirsi* elena <orm.m:v ol ca stolo, ian
CR laho«aD« Mtr, < #*« UMNA (OVTXCACV LLATLHrsA a ca mw
Al 1VTAM.V STtr PMLRAAtStv A ARIA « nUPFiCV A*SA SaHIANV
*T VEJLCACV > A vnrv L AOC* L MIWLISZ
* « 1 vvLrmnCv li l FAicaiAiiV tsn*j| haleon «,
Rotonda cu expoziţii plastice din subsol, cu stâlpul Atlas - C »L**MR* «VAST! H ARHKi. « HAI ION
MAU» LAMINARA O*AC
a-wca c uhmlsCV una r*i
al Ateneului C S1AKKTWV VHU- c SVT2V «LYAPlA LAIKAART HM NaMMEa
C ISMIAiY
VW, «•AtTwFscv
E AM'KNVNN v ^ ^ «AHA 0 CNAA --------------
ai cercurilor muzicale de frunte din Europa. Primul ISf*
conducător a fost Wachman, după el D. Dinicu, o « W1 *X, .*'«*■•» -Sf aZr
« roRiwwijv N K8ET/VLES0 «aria romvv -c*a> i
apoi G. Georgescu.
Pentru cultivarea gustului şi desvoltarea artelor
plastice mai mulţi reprezentanţi ai Ateneului au în­
fiinţat societatea ,,Amicii belelor-arte ”.
O altă încercare interesantă pornită tot din Ate­ Placa de marmură Esarcu din Sala coloanelor
neu, dar mai puţin fericită, a fost Societatea pentru
istoria patriei. lor, nici deschiderea pentru public. Numai după
Despre toate acestea, Esarcu, care fusese ames­ transformările din ultimul timp şi după sacrificiile
tecat la crearea lor, vorbea în diferite ocazii materiale făcute, s’a ajuns la un punct hotărîtor. S’a
cu mare dragoste şi-şi exprima dorinţa de a le a- organizat un corp de funcţionari speciali cari s au
dăposti pe toate în palatul ce voia să înalţe în Bu­ ocupat de aranjamentul cărţilor după ultimile ce­
cureşti. rinţe ale ştiinţei bibliotecare. Astfel, azi Ateneul are
inventariate 8421 opere în 15.560 volume, pentru
BIBLIOTECA. — Dela întemeierea Societăţii cari s au lucrat în total 29,867 fişe, împărţite în 3
Ateneului, conducătorii au urmărit şi altă ţintă: să cataloage : catalog alfabetic pe autori pentru uzul
deschidă o bibliotecă publică. Era cel mai greu de cititorilor în sala de lectură, catalog pe materii,
pus în practică din toate dezideratele lor. Dona­ idem, catalog alfabetic al autorilor, pentru trebuin­
ţia lui Scarlat Rosetti, care consta dintr’un în­ ţele biuroului.
semnat număr de cărţi, mai ales exemplare rare, a In sala publicaţiilor periodice se află orânduite
fost un îndemn puternic în acest sens. Când s’a 41 reviste străine şi 141 reviste din ţară. Cu toate
construit actualul local, s’a făcut o sală specială că atât Ministerul de Instrucţie cât şi Primăria Ca­
pentru bibliotecă, dar situaţia financiară a Ate- pitalei au redus ori au suprimat subvenţiile, deşi
teului n a permis nici definitiva catalogare a cărţi- interesul lor ar fi să facă posibilă funcţionarea unei