Page 29 - 1931-03

1 5 4 B O A B E D E G R Â U

pentru a-şi distra veşnicia celeilalte vieţi o lume de încă o galerie. Totul e acoperit de cupole persane
chiparoşi, de palate uşoare ca norii, de flori nenu­ în dosul cărora apar vârfurile chiparoşilor.
mărate, de basine, de cupe pline cu vin şi de fructe Al doilea motiv reprezintă, între doi chiparoşi,
rare, o lume de iubire plină de miresme. un basin, în care apa cade ca din trei scoici supra­
Prispa gingaşe cu arcade trilobate, purtate de puse. Grifoni scuipă apă în el. Doi peşti se joacă
coloane ornamentate şi de căpiţele abundente, are în basin. In ultima scoică sunt trandafiri.
deasupra intrării medalioane cu motive florale care Mergând spre sânul bisericii şi altar, ornamen­
alternează cu chiparoşii stilizaţi. Această alternaţie taţia devine exclusiv florală, o masă octogonală cu
de verticale şi de cercuri se regăseşte împrejurul bi­ trei vase de flori, între ele smochine, pere şi stru­
sericii într’un ritm neîntrerupt deasupra brâului. Pe guri, un panou exclusiv cu trandafiri, altul cu bă-
urmă, motivele se repetă în mod simetric pe faţada nuţei, floarea soarelui şi crini, prune grele, lămâi
de nord cât şi pe cea de sud. cu crengile lor încărcate de fructe, acopăr fără în­
Aceste motive încep mai jos, la înălţimea feres­ trerupere zidurile exterioare ale bisericii.
trelor. Ele sunt în număr de nouă. Lucrate, cum am Pe faţa de nord, materialul fragil e foarte înegrit
zis, în relief în acel material alb care se chiamă ipso­ şi stricat de crivăţ ; în spre sud însă. ornamenta­
sul. Acest soi de ornamentaţie, foarte obişnuit în ţia pare a fi făcută de ieri, şi urmele degetelor di­
Orient, s a întrebuinţat destul de des la noi, mai baciului artist se pot vedea încă în ipsosul întărit de
ales prin secolul al XVIII-lea. In arta noastră mai bine de două sute de ani. Pe micul palat din
populară chiar, se văd încă astăzi reliefuri lucrate spre nord este o dată : 1689 în cifre obişnuite. Era
în tencuială. Pentru a înţelege mai bine această or­ deci vremea lui ..Brâncoveanu Constantin, boier
namentaţie, e nevoe să se ştie că ipsosul este un ma­ vechiu şi domn creştin". Pe turle însă, decoraţia e
terial fragil care trebuie lucrat foarte repede, de­ sobră. Câteva floricele în jurul îngustelor firide.
oarece se solidifică iute, astfel că timpul care ră­ In interior, dupăce ai trecut pe sub uşa de piatră,
mâne artistului pentru a-1 modela, este relativ în stânga şi în dreapta căreia doi îngeri sună învie­
foarte scurt. De aceea, poate, toate ornamentaţiile rea, despărţiţi de un vultur bicefal, găseşti obiş­
de acest gen au un aspect de spontaneitate şi de nuitele bolţi în cupolă, cu o piatră foarte înegrită,
improvizare care le dă atâta farmec. cu coroane mortuare atârnate de zid şi cu o pen­
La Fundeni însă, dacă forma pare improvizată, dulă al cărei tic-tac e în contrazicere cu cariul ce
dacă tehnica apare acolo ca un joc al unei extraor­ bate mai puţin grăbit în lemnul tâmplei.
dinare abilităţi, compoziţia în panouri şi dispoziţia Ctitorii de-abia se mai zăresc pe zidul spălăcit
motivelor, sunt expresia unui gând sigur de posibi­ din fund. Nici unul din ei nu doarme aici. De conac
lităţile lui. Impresia de spontaneitate mai provine nu se mai pomeneşte.
din observarea şi redarea vegetalelor, calitate de­ Bisericuţa de mult nu mai este a lor. E a satului
corativă frecventă în artele orientale. sărac şi plictisit dimprejur, e a buruienilor, a flo­
Micul palat aerian, pe un soclu în bosage puter­ rilor de câmp, a ierburilor mirositoare, a morţilor
nice la care acced două scări simetrice spre o gale­ din ţintirim şi a trecătorilor din drum.
rie deschisă cu arcade în care atârnă lămpi, al doi­
lea etaj cu gratii la ferestre şi obloane, are peste el G. M. CANTACUZINO