Page 30 - 1931-03

R u v a

Roman inedit, cu desene din cărfi vechi
l
ale călătorilor străini prin Dalcani )
— Nu-i de şagă... Le-au văzut oamenii cu ochii nile cele păroase mă strângeau într una. Câinii lă-
lor. Şi din hău ies sgomote. Ce crezi ? E locuit de trau a desperare. ,,Cine-i ?” a strigat iarăşi han­
Calicanzari ce se prefac, după voie, în pisici, câini, giul. Şi, când a văzut că nu grăiesc, a ieşit cu un
capre, încă şi în cămile. felinar. îndată am răsuflat. Greutatea din spate
— Mie-mi spui ? făcu Sdrula cu tonul schimbat. — cum să-i zic, a sărit la pământ. „Ptiu, ptiu, uci-
N’am păţit-o ? De mult, în tinereţe. Să vă spun. gă-1 crucea !” a făcut omul, scuipând de amândouă
Călătoream încoace. Ştiţi poate de trecătoarea spre părţile. ,,Ce mi-ai adus în han ?... Ha, ha, ha, ştiţi
Ienige. Neagră ziua, necum în toiul nopţii. Şi ce ce-a fost ? O maimuţă. Fugise dela un ursar, pe­
noapte ! Rece, îngheţată fără vânt. Deşi crengile semne. Şi-o apucase frigul noaptea. Se agăţase de
copacilor se clătinau, izbindu-se. Aşa mi se părea. mine, gândind că o mântuiu. Şi, cum dăduse de
lumină la han, o sbughise într'un colţ.
Râseră cu toţii. Hagi-Sdrula clipia mereu din
ochi, parcă ar fi ţinut pas cu repeziala vorbii ; a-
cuma, însă, nevăzându-1 pe întuneric bucuroşi îl
ascultau. Că povestea frumos şi cald. stârnit mai
ales de gândul prezenţei lui Chiazim Efendi, care,
în întoarcere acasă, avea să-i spună şi lui Marsine.

XI
Pregătirile de vânătoare începură. Zi de zi feţe
neobişnuite, chemate înadins pentru acest nease­
muit prilej, se iveau în curtea lui Ruva, unde venea
şi Hagi-Sdrula, de ţineau sfat cu toţii. Aveau să
urce — punctul se şi statornicise, dinspre partea
stângă ; aci pădurea se prelungia mai în vecinăta­
tea caselor. Şi, cum îşi desvăluiau planul vânătorii,
nume de peşteri, de poieni, de coclauri se rostiau în
amestecul părerilor, pânăce glasul lui Hagi-Sdrula
J e n i g e cădea puternic deasupra, rânduind lucrurile. Por­
(Jurnalul unui Pictor în Albania, de Edward Lear, nirea fu hotărâtă pe o Duminică, zi odihnitoare,
Londra, 1851) ca şi lumea cealaltă să se poată împărtăşi măcar de
plăcerea spectacolului. In adevăr, din zori încă,
Căci altminteri, de unde acele sunete grele ? A în­ satul întreg ieşi să privească alaiul de oameni îm­
ceput şi să ningă. Intr’un loc deodată calul a ne­ brăcaţi chip şi fel, cu puştile pe umer», parcă s ar
chezat şi s a tras înapoi. ,,Voiu fi greşit drumul”, fi dus la te miri ce bătălie. Şirag mergeau, înainte
mi-am zis. Şi’n aceeaş clipă ceva ca o sarcină vie cu tobe unii şi cu tipsii şi cu mari bucăţi de tini­
mi-a căzut în spate şi m’a prins de gât. Mi s a oprit chele, şi catâri încărcaţi ; iar la urmă Hagi-Sdrula
sângele. ,,Ce să fie ? Un strigoiu ?” Am pipăit cu călare şi alături pe jos Ruva. Ajunşi în pădure, stă-
anevoie. Două mâini păroase, cari mă strângeau şi tură puţin la un izvor ; luară apă. şi iarăş se urniră;
mă strângeau. Să cred că-i moartea ! Mi-am amin­ şi, când îi cuprinse noaptea desişului, unde nu pur-
tit de casă, de prieteni şi m’a luat atâta jale. Nu ceseră tobele şi tipsiile şi tinichelele să răsune
vroiam să mă sfârşesc. Şi gândurile mi s au învăl­ laolaltă — un sgomot barbar, din ce în ce mai scă­
măşit cu spaima, cu frigul, de m au aruncat în a- zut în depărtare.
dâncă toropeală. După o vreme nişte câini au por­ „Aşa scot urşii din bârloage...”, îşi ziseră cei ră­
nit să latre. ,,Ce-or fi având câinii !” Mi se făcea maşi cu ochii pierduţi, parte de uimire şi parte de
ca într’un vis. Dar calul a stat. Am simţit c a stat. ciudă. Şi cât le fu întorsul, pe drum şi acasă, mai
,,Aa... mai trăiesc”, am cugetat. ,,Şi unde mă aflu?” toată vremea schimbară prepusuri şi idei asupra
Inainte-mi o poartă mare. Vreun han — hanul din vânătorii :
Ienige. ,,Cine-i acolo ?” am auzit dinlăuntru. — Are să le meargă bine ?
,,Eu-s”, am vroit să răspund. ,,Deschide-mi şi sca- — Ştiu eu ? Dracul să ştie ! Oameni fără treabă.
pă-mă !” Dar n’am putut. Mi s a pus nod. Şi mâi- Să bată aşa codrii şi cu mare saltanat, pentruce ?
Doar pentru a ucide jivinele, parcă nu de alta s’au
*) v. „boabe de brâu*, Anul II, N-rele 1 şi 2. născut şi ele pe lume.