Page 4 - 1931-03
P. 4
K H J B O A B E D E G R A U
îmbarcarea împăratului Ion Paleologu, din'Slântu Petru (lela llorra
melancolie cată la o epavă, cadavrul unei nave dis Căderea celebră a Troiei, sfarmă regatul lui
truse, al cărei corp putrezeşte părăsit la ţărm. Priam, şi dă cheea Helespontului în mâinile Gre
cilor, care încep să populeze coastele mărei Negre
Multă vreme marea a fost considerată ca un obs şi malurile Dunărei.
tacol de neînvins, un vid planetar, ca şi deşertul ni Despre coloniile şi navigaţia Grecilor din părţile
sipos, care nu putea fi trecut. acestea a scris Herodot, părintele istoriei — un fel
Prin arta navigaţiei omul a ajuns să se folosească de Baedeker al antichităţei.
de mare ca de un câmp liber, deschis tuturor dru Urmărind filmul istoric al omenirei, ne uimeşte
murilor. Navigaţia îmbrăţişează un număr de pro uriaşa, nepotolita frământare de neamuri, popoare
bleme intim legate între ele : şi seminţii, cari s au perindat vânturând apele care
Ştiinţa construirei navelor, adică arhitectura na scaldă pământul nostru strămoşesc. Au plutit prin
vală ; cunoaşterea drumurilor pe mare, adică hidro- părţile aceste nave de felurite forme şi numiri:
grafia şi arta nautică, ştiinţa marinăriei, manevra Trireme antice, galere romane, corăbii bizantine,
şi conducerea navei dela un punct la altul. caravele genoveze, galioane veneţiene, caice şi bo-
Primele cunoştinţe de arhitectură navală le avem lozane turceşti, şeici căzăceşti, trihandine greceşti,
din Biblie : Arca lui Noe — care pe lângă familia luntre munteneşti, pânzare moldoveneşti, până la
comandantului mai transporta, după cum se poves navele moderne : vase cu aburi, de marfă şi de
teşte, 7 perechi de animale curate, 7 necurate. pasageri. La trei tipuri se reduc toate aceste nave :
A doua cunoştinţă de navigaţie mitologică ne-o 1) Barca, având ca motor forţa braţelor.
dă legenda geografică a expediţiei Argonauţilor. 2) Corabia cu vântul în pânze ca motor.
Noe şi-a construit singur nava lui, dar nu ştia 3) Vaporul, având ca motor forţa aburului.
să navige. Arca lui nu putea să fie decât un pon
ton fără lopeţi şi pânze. El a rătăcit, plutind la în ROMÂNII LA MARE
tâmplare, până s a înămolit pe vârful muntelui Dar care a fost rolul neamului nostru, în cursul
Ararat. veacurilor, pe scena navală a orientului european ?
Jason căpitanul corăbiei Argo era, putem zice, începuturile Marinei Româneşti trebuesc căutate
căpitan de lungă cursă, deşi nu avea brevet. Nava cu mult în urmă, în negura vremurilor, pe când na
lui avea 50 de lopătari şi o pânză primitivă. Plecase vigaţia se confunda cu pirateria.
într’o lungă navigaţie, nu se îmbarcase în corabie Populaţia băştinaşă, cu rădăcini adânci înfipte
ca tata Noe ca să scape de potop. Janson pornise în în malurile Dunărei şi ale Mărei Negre, a umblat
căutarea lânei de aur. de sigur pe apă. Şi amestecată cu diversele seminţii
Dorinţa de pradă a creiat navigaţia şi de aceea venite de la Nord, ca Pecineghii, Cumanii, prădau
pirateria — această spumă a mărei — este veche cu vasele lor uşoare litoralul, în sus până la gurile
ca lumea. Şi adesea se confundă cu navigaţia. Pira Niprului şi în jos până la gura Bosforului, ajun
teria a făcut să propăşească arta nautică. gând până sub zidurile Bizanţului. Aceşti primitivi
Căci Argonauţii, la drept vorbind, nu erau decât marinari tăiară calea lui Svetoslav dela Kiev spre
nişte piraţi — ca şi Ulisse, Menelaos şi toţi ceilalţi Ţarigrad.
eroi, cântaţi şi idealizaţi de poeţii antichităţii. începuturile Marinei noastre trebuesc căutate
Prima dată când neamul Elenilor s’a făcut cu înainte de descălicare, în strânsele legături comer
noscut lumei, a fost când marinarii lor au plecat cu ciale pe care le aveam cu Veneţienii, Genovezii şi
navele ce le aveau ca să jefuiască Troia. Pizanii, stăpânitorii căilor mondiale, în evul mediu,
Şi putem spune că opera genială a lui Homer între Orient şi Occident.
nu-i decât un vast Jurnal de bord ce ne-a fost trans Dacă s ar răscoli şi azi mai adânc în arhivele ve
mis de antichitate. chilor cetăţi italiene s’ar descoperi hrisoave, care
