Page 44 - 1931-03

C R O N I C A 1 6 9

deauna chestiuni la care nu se poate răspunde ca la una şi
cu una fac două, ci ar cere îndelungi desvoltări. Mi-a plăcut
totdeauna să cercetez asemenea probleme la curs sau într'un
cerc mai mare de laici cu o pregătire cam aceeaş şi am sim­ jpt-? f;
ţit o adevărată desfătare când am putut s’o fac în (ursul
Ix
unei călătorii mai lungi cu trenul sau la o excursie singura­
tică pe munte, faţă de un laic foarte cult ; dar un val de -*■ j
Şr -JjJ*
astfel de întrebări, revărsat fără întrerupere în mijlocul în­
*
datoririlor carierei, se face chin, iar o rezolvare pe calea
scrisorilor ar fi o muncă de Sisif care ar da gata şi pe omul
cel mai sârguincios ; chiar numai trimeterea cea mai simplă
la bibliografia existentă e pierzătoare de vreme şi legată în
cele din urmă, cu preţul de astăzi al hârtiei şi al transportu­
lui, de foarte simţitoare sarcini; nu mai spuiu că de mult
am băgat de seamă că atâţia oameni iau drept o respingere Din Volker, Rassen", etc.
Pictura de peşteră in Colonia Cap. Uu buşman, travestit
neprietenoasă a cererii lor chiar cea mai binevoitoare şi com­
struţ, a intrat cu arcul Inlr’un pâlc păsări
pletă listă de lucrări. De aceea mi s a părut o adevărată uşu­
rare, când editura m'a iscodit dacă n aş fi dispus să tratez în de lângă uşă, la intrare, în dreapta cum era vechiul local al
formă de carte, pe înţelesul tuturor şi pentru un mai mare Universităţii. Parcă văd încă, agăţat de tavan şi mişcându-şi
cerc de cititori, câteva probleme actuale din domeniul meu încet discul cu ac deasupra unei tipsii cu nisip pendulul lui
de activitate”. Este aici şi tonul glumeţ, e şi stăpânirea de Foucault, ca o experienţă de perpetuum mobile sau de E pur
sine, uşurinţa, liniştea însuşirile aristocratice ale acestui „von”, şi muove. Totul mi se părea nou şi insolit. Noi înşine nu
care na trecut prin viaţa noastră universitară fără să lase eram pătrunşi de rostul nostru în noul mediu. Colegii dela
urme. Ieşiţi tot de-acolo, Vâlsan a putut să înfiinţeze la Cluj fizică şi dela matematică se retrăseseră în băncile de sus, ca
Societatea de etnografie, Brătescu să măsoare nenumărate într'o expectativă de batjocură şi siguri de dezastrul care
cranii şi să caute lumina în indicele cefalic, iar eu să mă las avea să urmeze. Cred că am făcut un semestru sau un an
pe apele sociologiei. întreg marea experienţă. Ea s a oprit la această întâe pipăire.
Dar antropogeograful român care întrupează noţiunea, ră­ Tradiţia era prea tare ca să-i îngădue să izbutească. Şi când
mâne d-1 Simion Mehedinţi. Nu se poate nici măcar începe mă gândesc, e fapt! că astăzi un profesor de geografie cu
vorba despre cercetările româneşti antropogeografice, fără, rădăcini în disciplina noastră de ştiinţă filozofică şi literară,
să se arate lucrări şi un sistem de gândire, care-i aparţin. literat strălucit el însuş, dupăce a funcţionat câtva timp la
Acest lucru mi-a apărut limpede dintr’un fapt, de amănunt Cluj ca profesor, se chiamă al facultăţii de ştiinţe, trece,
pentru alţii, dar caracteristic pentru ceeace vreau să dove­ când e mutat la Bucureşti, la facultatea de-aici ca profesor
desc, şi de aceea îl împărtăşesc. Sunt universităţi şi în Ro­ al disciplinilor filozofico-literare, printr’o simplă formalitate
mânia, acelea mai apropiate de organizarea germană, unde de administraţie academică, fără examene de diferenţă şi
geografia e un obiect al facultăţii de ştiinţe. Mi se pare că fără sclipirea din ochi de neîncredere a studenţilor celor două
la una din ele decanul facultăţii de ştiinţe e astăzi profesorul facultăţi învrăjbite ideal fără împăcare, prin obiect de cer­
de geografie. Noi la Bucureşti aveam şi avem alt orizont. cetare şi metodă cu totul deosebită !
Geografia face parte din zestrea facultăţii de filozofie şi li­ Noţiunea de antropogeografie a fost pentru întâia oară
tere. Partea de descriere şi de decor a locuinţei neamului pusă la noi în marea circulaţie pe la 1910, de lucrările se­
omenesc, priveliştile naturii, Die Ansichten der Natur ale minarului de geografie, care ieşeau sub titlul: Anuar de
lui Humboldt, ne-au oprit cu deosebire luarea aminte. Cer­ geografie şi antropogeografie, sub direcţia d-lui Simion Me­
cetările pe teren şi cartografia, latura mai mult de tehnică şi hedinţi. Credeam încă, pentrucă eram cei din urmă purtători
de control a cunoştinţelor însuşite pe altă cale, sau ivit mai ai unei tradiţii, peste care valul vremii a trecut apoi pentru
târziu. Am fost şi eu la inaugurarea lor sau la întâile des­ totdeauna, lăsând după retragere un profil cu totul schimbat,
voltări mai temeinice şi pot să regăsesc în mine mişcarea de că după veacul istoriei, care arăta drepturile scrise ale Ro­
prim contact cu aparatele de experienţă şi cu taina de labo­ mânilor pe aceste locuri contestate, şi după veacul filologiei,
rator, plin de uimiri şi de primejdii, a întâilor paşi în natura care prin folklor şi mai departe, arăta drepturile nescrise şi
încărcată de probleme geografice, din acele vremuri. Astăzi sufleteşti, intram în veacul geografiei, al punerii în stăpânire
lucrul e curent. Aproape s’a trecut dincolo, şi se cochetează prin cercetare asupra pământului românesc. Foarte mult din
prea mult cu geologia şi cu biologia. Pe-atunci, însă, într’un ideologia veche îşi făcea loc şi în preocupările noastre de or­
an, vă puteţi închipui ce mirare, între noi, studenţii dela geo­ din ştiinţific, supuse punctului de vedere al omului, ceeace
grafie, când profesorul, nu ştiu din ce motiv mai ales, pen­ însemna o aplecare firească spre antropogeografie. întâiul
tru sublinierea în folosul nostru şi a celuilalt punct de ve­ anuar se deschide cu studiul „Aplicări antropogeografice în
dere, sau pentru lămurirea şi a studenţilor unei facultăţi sfera etnografiei, istoriei şi altor ştiinţe învecinate”. El în­
străine despre legătura dintre studiile lor şi ale noa­ cepe aşa. E ca un întâiu capitol dintr’o Carte a Facerii pentru
stre, sau pentru amândouă aceste motive şi altele rămase geografia umană românească: „Cuvântul antropogeografie
nouă necunoscute, a hotărit să facem cursurile împreună cu s’a ivit acum un sfert de veac (e începutul cursului din 1909
studenţii dela ştiinţe. Şi pentru îmbrăcarea într'o formă ma­ Nota red.). Sub acest titlu sunt cuprinse azi toate cercetările
nifestă a acestei înoiri ne-am mutat cursul public în sala ştiinţifice privitoare la relaţiunea dintre faţa pământului şi