Page 45 - 1931-03
P. 45
1 7 0 B O A B E D E G R Â U
omenire, considerată ca formaţie biogeografică. Noua ra lor seminariale de vară, din care făceam parte şi eu, apar
mură de studii a crescut foarte repede şi s a impus atenţiei astăzi ca nişte membri înarmaţi cu nenumărate mijloace ai
tuturor geografilor. E semnificativ în această privire că unui corp expediţionar sociologic. Lucrările de monografie a
chiar unii bărbaţi de ştiinţă, care porniseră în tinereţe dela satelor, care sunt tot pe atât de fixare de metodă, pe cât sunt
cercetări geologice, au sfârşit cariera lor cu opere de carac de strângere de material, se mişcă în acelaş domeniu, deşi
ter antropogeografic. Aceasta dovedeşte că spiritul pozitiv după alte criterii. Antropogeografia începe să fie aşezată la
care domneşte în studiul Scoarţei pământului, al Oceanului, noi pe planul înclinat care duce în plină sociologie. Ea nare
Atmosferei şi Biosferei, s’a impus şi în studiul geografic al decât să câştige. Iar noi, contimporanii şi părtaşii ambelor
omului". Era mai mult decât o prezentare de prelegere obiş orizonturi, suntem ca la o cumpănă a apelor, cu privirea spre
nuită : o convingere personală şi un program. Spre realiza două văi. Basinul este însă acelaş şi râurile au să se unea
rea acestui program, care n a fost abătut, ci numai urmărit scă, după cotituri pitoreşti şi lupte cu săparea albiei. Ştiinţa
până în încrângăturile de aplicare la viaţă, în domeniul pe se va găsi şi ea crescută. Să avem încredere !
dagogic, s au cheltuit cei douăzeci de ani ai profesorului pe
trecuţi de-atunci, cu toate cumpenele vremurilor. Pe fondul JN ROMÂNIA VECHE. — Sub acest titlu d-1 Luden
făgăduit al marei opere, Ethnos, care se simte chiar numai Romier îşi continuă în „Revue des deux Mondes" (15 Febr.)
din sonoritatea hieratică a titlului, ce va fi, au apărut la însemnările de drum prin ţară. II urmăresc şi acum în pagi
rând contribuţii de pipăire a terenului, lucrări de probă şi nile vechei reviste roşcovane, în caracterizările isteţe şi cu
aruncări de fascicole de lumină asupra materialului în aştep multă râvnă ca să nimerească adevărul, aşa cum îl urmă
tarea lui amorfă. Aş îndrăsni să înşir aci, însăş „Şcoala ream mai an, în rătăcirile lui prin Transilvania sau în Ba
Muncii”, din care cel puţin unele capitole sunt pură antro- sarabia, din ştirile aduse de prietenii însoţitori : cu mare
pogeografie şi trebue să număr „Coordonatele etnografice", luare aminte.
cu toată stilizarea în jurul noţiunilor de civilizaţie şi cultură, N’am, de obiceiu, încredere în trecerile în fugă prin teri
hilotehnică şi psihotehnică, pe bază şi în limbaj etnografic şi torii şi civilizaţii necunoscute, care lasă după ele aluviunile
antroprogeografic. E vorba de o comunicare în cel mai înalt monografice ale literaţilor sau ziariştilor. Ele nu depăşesc
şi obiectiv conclav de ştiinţă şi de literatură, pe care îl a- orizontul impresiilor, mai bine sau mai slab scrise, după în
vem. purtător şi el al tradiţiei de pe la 1860, Academia Ro zestrarea diferitelor condee. Trebuinţa de exotism a lumii
mână. Câteva rânduri din prefaţă arată punţile dintre dife celei noui schimbate de răsboiu, a creat talentele ambula
ritele preocupări ale autorului: „Tipărirea acestor pagini ni torii, în căutarea vestitelor pete alb geografice. Ziariştii de
s’a părut cu atât mai indicată, cu cât faptele şi ideile înşi numai decât după 1900 făceau anchete de luni de zile şi
rate aici stau în legătură cu o concepţie pedagogică expusă compilau bibliografie didactică sau anecdotică : am citit şi
in Altă creştere — Şcoala Muncii. Aşa dar, pe lângă relaţia eu atunci volumele lui Huret despre Statele Unite sau Ger
ei cu etnografia, etnologia, istoria pedagogiei şi sociologia, mania ; astăzi scriitorii se restrâng la un drum, care uneori
comunicarea de faţă poate fi considerată şi ca o întregire a nu ţine pe uscat mai mult cât a ţinut străbaterea oceanului.
acelei lucrări mai vechi”. Antropogeografia şi punctul ei de La întoarcere avem cărţile lui Morand sau Duhamel, ro
vedere şi-au făcut loc treptat şi în celelalte publicaţii de manele norvegiene sau italiene ale lui Bedel, ediţiile efemere
geografie pe care le avem : Buletinul Societăţii regale române de o sută de mii de volume, de valoarea adesea a unui album
de geografie şi Lucrările Institutului de geografie al Uni de instantanee de amator. In locul teritoriilor geografice
versităţii din Cluj. Ea a răsbit, luminată din altă parte şi cu neştiute, nemai existente astăzi, se caută teritoriile etnice şi
alt nume, şi într’o revistă, care s ar părea că are cu totul alt psihologice, tainice sau în necontenită prefacere. Orice ex
domeniu de cercetări, Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma So pediţie făgăduieşte. Nicio exploatare n’ajunge până la sleire.
cială. Micii colecţionari geografi de pe vremuri ai excursii- Lumea, după răsfoirea cu tot atâta grabă cu câtă au fost
ticluite, a cărţilor acestor călăuze, duse uneori de mână şi
legate la ochi prin ţările pe care le zugrăvesc, şi ’nchipuie
că le cunoaşte mai bine şi că se apropie. Scriitorii se dove
desc încă odată, dar de data aceasta nu în domeniul mai
nevinovat al ficţiunii, împărţitori de iluzii şi marchitani ai
înşelării.
Mi se pare că d-1 Lucien Romier face parte din categoria
: . . - -■ - Y - anchetatorilor mai vechi, cari ne încântau adolescenţa. Omul
a fugit cât a putut de informaţia oficială ca şi de informaţia
j[; ■ Y ■ - ; "_T/-
parţială. A fost în regiunile noui şi între minoritari, dar după
ce şi-a încercat metoda şi şi-a adunat întâiul material la
vatra însăşi a vieţii româneşti. Nimic mai hazliu decât graba
unor drumeţi ai streinătăţii, cu ocolirea uneori cu totul a
Bucureştiului, să ajungă în sudul Basarabiei şi în sudul
Dobrogii sau în nordul Bucovinei şi în estul Transilvaniei.
Problemele care sunt acolo nu se pot înţelege decât de-aici
sau printr’o întârziere prealabilă între noi. Altfel se cerce
tează în sine şi sunt fără o valoare mai largă. Avem tot
Din .Vdlker, Rasscn", etc. dreptul să le respingem, când apar formulate ca stare de
Desen după inscripţia Kalamu dela Sengirli (sec. IX în. Gr.) fapt. Un complex cuprinde şi explică toate părţile ; o parte
