Page 45 - 1931-03
P. 45

1 7 0                              B O A B E   D E  G R Â U

       omenire,  considerată  ca  formaţie  biogeografică.  Noua  ra­  lor  seminariale  de  vară,  din  care  făceam  parte  şi  eu,  apar
       mură  de  studii  a  crescut  foarte  repede  şi  s  a  impus  atenţiei   astăzi  ca  nişte  membri  înarmaţi  cu  nenumărate  mijloace  ai
       tuturor  geografilor.  E  semnificativ  în  această  privire  că   unui  corp  expediţionar  sociologic.  Lucrările  de  monografie  a
       chiar  unii  bărbaţi  de  ştiinţă,  care  porniseră  în  tinereţe  dela   satelor,  care  sunt  tot  pe  atât  de  fixare  de  metodă,  pe  cât  sunt
       cercetări  geologice,  au  sfârşit  cariera  lor  cu  opere  de  carac­  de  strângere  de  material,  se  mişcă  în  acelaş  domeniu,  deşi
       ter  antropogeografic.  Aceasta  dovedeşte  că  spiritul  pozitiv   după  alte  criterii.  Antropogeografia  începe  să  fie  aşezată  la
       care  domneşte  în  studiul  Scoarţei  pământului,  al  Oceanului,   noi  pe  planul  înclinat  care  duce  în  plină  sociologie.  Ea  nare
       Atmosferei  şi  Biosferei,  s’a  impus  şi  în  studiul  geografic  al   decât  să  câştige.  Iar  noi,  contimporanii  şi  părtaşii  ambelor
       omului".  Era  mai  mult  decât  o  prezentare  de  prelegere  obiş­  orizonturi,  suntem  ca  la  o  cumpănă  a  apelor,  cu  privirea  spre
       nuită  :  o  convingere  personală  şi  un  program.  Spre  realiza­  două  văi.  Basinul  este  însă  acelaş  şi  râurile  au  să  se  unea­
       rea  acestui  program,  care  n  a  fost  abătut,  ci  numai  urmărit   scă,  după  cotituri  pitoreşti  şi  lupte  cu  săparea  albiei.  Ştiinţa
       până  în  încrângăturile  de  aplicare  la  viaţă,  în  domeniul  pe­  se va găsi şi ea crescută. Să avem încredere !
       dagogic,  s  au  cheltuit  cei  douăzeci  de  ani  ai  profesorului  pe­
       trecuţi  de-atunci,  cu  toate  cumpenele  vremurilor.  Pe  fondul   JN  ROMÂNIA  VECHE.  —  Sub  acest  titlu  d-1  Luden
        făgăduit  al  marei  opere,  Ethnos,  care  se  simte  chiar  numai   Romier  îşi  continuă  în  „Revue  des  deux  Mondes"  (15  Febr.)
        din  sonoritatea  hieratică  a  titlului,  ce  va  fi,  au  apărut  la   însemnările  de  drum  prin  ţară.  II  urmăresc  şi  acum  în  pagi­
        rând  contribuţii  de  pipăire  a  terenului,  lucrări  de  probă  şi   nile  vechei  reviste  roşcovane,  în  caracterizările  isteţe  şi  cu
       aruncări  de  fascicole  de  lumină  asupra  materialului  în  aştep­  multă  râvnă  ca  să  nimerească  adevărul,  aşa  cum  îl  urmă­
        tarea  lui  amorfă.  Aş  îndrăsni  să  înşir  aci,  însăş  „Şcoala   ream  mai  an,  în  rătăcirile  lui  prin  Transilvania  sau  în  Ba­
        Muncii”,  din  care  cel  puţin  unele  capitole  sunt  pură  antro-   sarabia,  din  ştirile  aduse  de  prietenii  însoţitori  :  cu  mare
        pogeografie  şi  trebue  să  număr  „Coordonatele  etnografice",   luare aminte.
        cu  toată  stilizarea  în  jurul  noţiunilor  de  civilizaţie  şi  cultură,   N’am,  de  obiceiu,  încredere  în  trecerile  în  fugă  prin  teri­
        hilotehnică  şi  psihotehnică,  pe  bază  şi  în  limbaj  etnografic  şi   torii  şi  civilizaţii  necunoscute,  care  lasă  după  ele  aluviunile
        antroprogeografic.  E  vorba  de  o  comunicare  în  cel  mai  înalt   monografice  ale  literaţilor  sau  ziariştilor.  Ele  nu  depăşesc
        şi  obiectiv  conclav  de  ştiinţă  şi  de  literatură,  pe  care  îl  a-   orizontul  impresiilor,  mai  bine  sau  mai  slab  scrise,  după  în­
        vem.  purtător  şi  el  al  tradiţiei  de  pe  la  1860,  Academia  Ro­  zestrarea  diferitelor  condee.  Trebuinţa  de  exotism  a  lumii
        mână.  Câteva  rânduri  din  prefaţă  arată  punţile  dintre  dife­  celei  noui  schimbate  de  răsboiu,  a  creat  talentele  ambula­
        ritele  preocupări  ale  autorului:  „Tipărirea  acestor  pagini  ni   torii,  în  căutarea  vestitelor  pete  alb  geografice.  Ziariştii  de
        s’a  părut  cu  atât  mai  indicată,  cu  cât  faptele  şi  ideile  înşi­  numai  decât  după  1900  făceau  anchete  de  luni  de  zile  şi
        rate  aici  stau  în  legătură  cu  o  concepţie  pedagogică  expusă   compilau  bibliografie  didactică  sau  anecdotică  :  am  citit  şi
        in  Altă  creştere  —  Şcoala  Muncii.  Aşa  dar,  pe  lângă  relaţia   eu  atunci  volumele  lui  Huret  despre  Statele  Unite  sau  Ger­
        ei  cu  etnografia,  etnologia,  istoria  pedagogiei  şi  sociologia,   mania  ;  astăzi  scriitorii  se  restrâng  la  un  drum,  care  uneori
        comunicarea  de  faţă  poate  fi  considerată  şi  ca  o  întregire  a   nu  ţine  pe  uscat  mai  mult  cât  a  ţinut  străbaterea  oceanului.
        acelei  lucrări  mai  vechi”.  Antropogeografia  şi  punctul  ei  de   La  întoarcere  avem  cărţile  lui  Morand  sau  Duhamel,  ro­
        vedere  şi-au  făcut  loc  treptat  şi  în  celelalte  publicaţii  de   manele  norvegiene  sau  italiene  ale  lui  Bedel,  ediţiile  efemere
        geografie  pe  care  le  avem  :  Buletinul  Societăţii  regale  române   de o  sută de  mii de volume,  de valoarea  adesea a unui album
        de  geografie  şi  Lucrările  Institutului  de  geografie  al  Uni­  de  instantanee  de  amator.  In  locul  teritoriilor  geografice
        versităţii  din  Cluj.  Ea  a  răsbit,  luminată  din  altă  parte  şi  cu   neştiute,  nemai  existente  astăzi,  se  caută  teritoriile  etnice  şi
        alt  nume,  şi  într’o  revistă,  care  s  ar  părea  că  are  cu  totul  alt   psihologice,  tainice  sau  în  necontenită  prefacere.  Orice  ex­
        domeniu  de  cercetări,  Arhiva  pentru  Ştiinţa  şi  Reforma  So­  pediţie  făgăduieşte.  Nicio  exploatare  n’ajunge  până  la  sleire.
        cială. Micii colecţionari geografi de pe vremuri ai excursii-  Lumea,  după  răsfoirea  cu  tot  atâta  grabă  cu  câtă  au  fost
                                                         ticluite,  a  cărţilor  acestor  călăuze,  duse  uneori  de  mână  şi
                                                         legate  la  ochi  prin  ţările  pe  care  le  zugrăvesc,  şi  ’nchipuie
                                                         că  le  cunoaşte  mai  bine  şi  că  se  apropie.  Scriitorii  se  dove­
                                                         desc  încă  odată,  dar  de  data  aceasta  nu  în  domeniul  mai
                                                         nevinovat  al  ficţiunii,  împărţitori  de  iluzii  şi  marchitani  ai
                                                         înşelării.
                                                           Mi  se  pare  că  d-1  Lucien  Romier  face  parte  din  categoria
                           :  . . - -■ - Y -             anchetatorilor  mai  vechi,  cari  ne  încântau  adolescenţa.  Omul
                                                         a  fugit  cât  a  putut  de  informaţia  oficială  ca  şi  de  informaţia
                         j[; ■ Y ■ -    ; "_T/-
                                                         parţială.  A  fost  în  regiunile  noui  şi  între  minoritari,  dar  după
                                                         ce  şi-a  încercat  metoda  şi  şi-a  adunat  întâiul  material  la
                                                         vatra  însăşi  a  vieţii  româneşti.  Nimic  mai  hazliu  decât  graba
                                                         unor  drumeţi  ai  streinătăţii,  cu  ocolirea  uneori  cu  totul  a
                                                         Bucureştiului,  să  ajungă  în  sudul  Basarabiei  şi  în  sudul
                                                         Dobrogii  sau  în  nordul  Bucovinei  şi  în  estul  Transilvaniei.
                                                         Problemele  care  sunt  acolo  nu  se  pot  înţelege  decât  de-aici
                                                         sau  printr’o  întârziere  prealabilă  între  noi.  Altfel  se  cerce­
                                                         tează  în  sine  şi  sunt  fără  o  valoare  mai  largă.  Avem  tot
                                         Din .Vdlker, Rasscn", etc.  dreptul  să  le  respingem,  când  apar  formulate  ca  stare  de
        Desen după inscripţia Kalamu dela Sengirli (sec. IX în. Gr.)  fapt.  Un  complex  cuprinde  şi  explică  toate  părţile  ;  o  parte
   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50