Page 49 - 1931-03
P. 49

174                                B O A B E  D E  G R Â U

       şcolii  şi  al  bibliotecii  publice.  El  e  din  rândul  celorlalte  şi  cu   Avusesem  o  strângere  de  inimă  acum  câţiva  ani,  când  ur­
       drepturi  cel  puţin  deopotrivă  la  existenţă.  Asocierea  pe  ju­  mărisem  la  mormânt,  prin  aleile  de  grădină  ale cimitirului din
       deţe,  cu  puncte  de  activitate  comună  şi  cu  întreceri  anuale  ;   Cluj,  pe  Dima;  dar  Dima  era  un  „domn”  mare,  director  de
       în  al  doilea  rând,  federalizarea  pe  provincii,  cu  organizare   conservator.  Ion  Vidu  arăta  altfel,  numai  potrivit  pentru  o
       şi  manifestări  asemănătoare  ;  şi  în  sfârşit  o  uniune  a  tot  ce   asemenea  treabă.  Iată  însă  că  şi  în  ce-1  priveşte  a  fost  prea
       are  ţara  cu  o  întâlnire  a  ceeace  e  mai  ales,  legată  de  isprava   târziu.  Şi  ce  folos  că  nu  mai  uit  călătoria  din  urmă,  cu  el
       istorică  din  1906,  ne  mijeau  înaintea  ochilor  şi  le  supuneam   alături,  în  susul  Dunărei.  II  duceam  spre  casă.  Nu  ştiam  că-1
       ca  obiect  de  meditare  compozitorului  cunoscut  şi  preşedinte   ducem  spre  casa  veşnică,  spre  care  mai  pluteşte  încă,  trecut
       mulţi  ani  de  societăţi  corale.  Nu  ni  se  părea  vreun  vis  prea   din apele noastre în alte ape. Cântece îl însoţesc.
       depărtat.

                              Teatru, muzică, cinematograf, radio


        CASCĂ  DE  GALENA.  CASCA  M1NERVEI.  —  Lu­    generală  şi  pentru  discutarea  programului  de  lucru.  Institu­
       mea  nu  e  alcătuită  numai  din  rafinaţi  şi  obosiţi.  Cuvân­  tul  e  un  laborator  de  experienţă  în  domeniul  educaţiei  po­
       tul  lor  se  simte  în  toate,  dar  trebue  totdeauna  pecetluit  cu   porului  şi  e  condus  de  specialişti,  întrunind  cele  două  în­
       arătarea  originii.  Cei  jnai  mulţi  n'au  ce  face  cu  el.  Lumea   suşiri  cerute,  nu  numai  pricepere,  dar  şi  râvnă  şi  încredere
       trebue  să  rămână  a  oamenilor  cari  cred.  Numai  din  credinţă   in  biruinţa  organizării.  El  începe  să  fie  popular.  Am  fost
       iese  creaţia  şi  se  continuă,  prin  urmare,  viaţa,  actul  de  crea­  şi  eu  în  casa  roşie  din  Blanicka  ulica  No.  4,  am  trecut  prin
       ţie în sine.                                     secţia  bibliotecii,  a  conferinţelor,  a  cinematografului,  a  ra­
        Aceiaşi rafinaţi şi obosiţi au vrut să supună punctului lor  diofoniei,  am  stat  de  vorbă  cu  conducătorii,  am  luat  atâtea
                                de vedere şi radiofonia. Am   sugestii.  Institutul  are  în  seama  lui  pregătirea  şi  răspândi­
                                auzit  spunându-se,  de  pil­  rea  unei  părţi  din  programul  staţiunilor  de  emisiune  cehoslo­
                   JAK          dă,  că  noua  invenţie  nu  e   vace.  In  această  calitate  a  orânduit  ancheta  şi  a  publicat
                                decât  un  mijloc  de  petre­  rezultatele  ei,  despre  care  cred  că  trebue  să  amintesc  două
                   $ I R I Ţ I  cere.  un  fel  de  ziar  vorbit,   cuvinte.
                   Z Â J E M    cu  toate  rubricile  organi­  Ministerele  care  se  îngrijesc  deaproape  de  radiofonie  în
                                zate  în  vederea  informaţiei   Cehoslovacia,  sunt  al  Poştelor  şi  Telefoanelor  şi  al  Instruc­
               R O Z H L A S    cât  mai  odihnitoare  şi  un   ţiei  Publice.  Ele  au  luat  parte  alături  la  anchetă.  Şi-au  spus
                                local  cu  muzică  uşoară,  în-   părerea  în  acelaş  timp  societăţile  culturale,  federaţiile  de
                                înghiţită  ca  o  cafea  la  bu­  amatori  radiofonişti,  de  institutori.  La  alcătuirea  programu­
                                fet,  între  două  afaceri  se­  lui  fiecare  ramură  îşi  are  redactorul  răspunzător:  radio
                                rioase.  Programul  vorbit   ziarul,  agricultura,  şcoalele,  munca  industrială.  Când  a  fost
                                ar  trebui  să  se  mişte  în  ju­  vorba  de  programe  s  a  arătat  într'adevăr  că  trebuie  să  se
                                rul  cronicii  vesele,  iar  cel   ţie  socoteală  de  cerinţele  ascultătorilor,  dar  nu  s  a  uitat  nici
                                cântat în jurul jazzului.  să  se  proclame  că  de  vreme  ce  radiofonia  urmăreşte  totodată
          NlklaMn
          H4«yfcH»*A«ho 6«t*v     Postul  românesc  n’a  fost   scopuri  înalte  ea  e  datoare  să  nu  lase  în  părăsire  educaţia
                                îndreptat,  din  fericire,  spre   sistematică  a  aceloraşi  ascultători.  Acelaş  lucru  se  întâmplă
                                această  menire.  Intre  noi  a   la  postul  nostru  unde  se  citesc  foarte  atent  scrisorile  venite
                                biruit celălalt punct de ve-  şi  se  ţine  socoteală  de  observaţii  şi  de  cereri,  dar  numai  în
        Coperta broşurii cehoslovace ^ ere că ra d io ^ on > a e un m U-  măsura  în  care  ele  se  armonizează  cu  un  plan  de  lucru
                                loc  binevenit  pus  în  servi­  preexistent şi în afară de alte fluctuaţii.
       ciul  culturii  generale.  Programul  răsfrânge  statornic  punctul   Ceva  care  ne-ar  privi  în  deosebi  ar  fi  grija  îndreptată  cu
       acesta  de  vedere.  Cât  e  de  îndreptăţit,  o  arată  nu  numai   mai  mare  putere  spre  acele  părţi  ale  ţării,  rămase  prin  bles­
       convingerea  intimă  a  apărătorilor  lui  sau  răsunetul  găsit  în­  temul  istoriei  mai  îndărăt  faţă  de  nivelul  general.  Progra­
       tre  cei  aproape  50.000  de  posesori  de  aparate  din  România,   mele  de  radio,  ca  şi  programele  din  toate  domeniile  vieţii
       dar  şi  preocupări  asemănătoare  din  ţări  a  căror  părere  nu   economice  şi  culturale,  când  se  opresc  înaintea  Slovaciei  şi
       ne poate fi nepăsătoare.                         a  Ruteniei  cehe,  unde  trăesc  şi  Românii  din  satele  măreţe
        Am  primit  zilele  acestea  o  carte  publicată  de  Institutul   ale  lui  Dragoş  întemeetorul,  căzute  în  lotul  vecinilor  noştri,
       Masaryk  pentru  educaţia  poporului  din  Cehoslovacia.  Pe   se  concentrează  deodată  şi  caută  să  dea  un  maximum.  Exis­
       copertă  se  ridică  roşu,  ca  un  cocoş  mândru  vestitor  de  zori   tenţa  mai  multor  posturi  de  emisiune  înlesneşte  nu-i  vorbă
       de  ziuă,  pâlnia  unui  vorbitor  radiofonic.  E  vorba  de  o  an­  lucrul,  dar  la  noi,  de  dragul  unui  public  unitar  şi  în  ultimă
       chetă  foarte  cuprinzătoare  în  limba  cehă,  cu  rezumate  în   analiză  creat  şi  abstract,  se  pierde  prea  mult  din  vedere  o
       franceză  şi  germană.  Ea  e  plină  de  învăţături,  nu  numai  pen­  anumită  diversitate,  care  ar  putea  fi  satisfăcută  prin  mij­
       tru Cehoslovacia.                                loace  normale.  N’am  avut  niciodată  programe,  mărturisit
         Institutul  Masaryk  e,  într’o  formă  mai  puţin  oficială,  un   pentru  Basarabia,  sau  pentru  Ardeal,  sau  pentru  Dobrogea.
       fel  de  Direcţie  a  Educaţiei  Poporului  dela  noi.  El  îndru-   Pe  lângă  o  datorie,  pe  care  ne-am  împlini-o,  societatea  de
       mează  acţiunea  tuturor  societăţilor  culturale,  care  se  adună   radiodifuziune  ar  avea  astfel  adevărate  zile  de  propagandă
       odată  pe  an,  convocate  de  Institut,  pentru  o  dare  de  seamă  pentru răspândirea posturilor de primire în acele provincii
   44   45   46   47   48   49   50   51   52   53   54