Page 5 - 1931-03

JEAN BART: VIATA UNEI CORÂBII ROMÂNEŞTI 131

ar lumina epoca întunecată a începuturilor marinei atrasă de mirajul Ţarigraduluiu, face un pas îna­
noastre. inte punând mâna pe gurile Dunărei.
In baladele şi cântecele literaturei populare sunt Anglia are nevoe să aducă grâu din valea Du­
amintite isprăvile străbunilor noştri marinari piraţi. nărei. Urmează războiul pe Crimeia. Rusia este
Tot despre ei vorbesc cronicile călugărului Nestor scoasă dela Dunăre. Se alcătueşte Comisia Euro­
şi a lui Constantin Porfirogenitul, precum şi ve­ peană a Dunărei, stabilind libertatea navigaţiei pe
chea Diplomă Bârlădeană. acest fluviu declarat internaţional.
In scrieri străine găsim date asupra navelor ro­ Porturile noastre se deschid ; prin ele iesă grâu
mâneşti, de pe vremea lui Mircea şi Viad Ţepeş ; şi intră aur.
vasele noastre uşoare pilotau şi serveau expediţiile Renaşterea Marinei Româneşti începe. Pe apele
cruciate cari urmau calea fluvială. Sunt cunoscute: Dunărei şi ale mărei flutură iarăşi steagurile capului
faimosul Statuto-Nautico a Dogelui Veneţiei An­ de zimbru al Moldovei şi vulturul Munteniei. For­
tonio Tiepola, şi Tratatul de comerţ între Anglia şi ţele navale ale celor două principate, după unire,
Moldova sub Petru Şchiopul. se organizează într’un singur corp : Flotila Română.
Că navele moldove­ Austria tindea să aibă
neşti ieşeau prin strâm- monopolul şi supremaţia
tori în Mediterană o do­ navigaţiei pe Dunăre.
vedesc rămăşiţele faru­ România se opune : nu
lui ridicat de Ştefan cel se prezintă în Conferinţa
Mare la mănăstirea Zo- dela Londra, şi proectul
graful d e 1 a Sfântul de poliţie a navigaţiei
Munte Atos. pe fluviu, rămâne literă
Se cunosc cauzele
cari au ruinat cetăţile moartă.
italiene, strămutând cen­ Unul din pretextele
trul de gravitate a co­ ridicate de politica aus­
merţului mondial din triacă era că România
Mediterana în Atlantic: nu are nave de poliţie
a) Descoperirea dru­ şi nici personal pregătit.
mului la Indii pe la Ca­ Desvoltarea Marinei
pul de Bună Speranţă; noastre era o necesitate
b) Descoperirea Ame- politică şi naţională.
ricei ; Marii bărbaţi de stat
c) Aşezarea Turcilor de pe acea vreme au în­
în Europa. ţeles: Ion Brătianu, Mi-
Prin căderea cetăţilor hail Kogălniceanu au
Kilia şi Cetatea Albă în
mâinile Turcilor, zice comandat o serie de bas­
timente în străinătate,
marele Bălcescu, se în-
qroapă viitorul naval al au trimis un număr de
Moldovei. Blocul islamic tineri marinari în şcoala
aşezat între valea Gan­ navală franceză dela
gelui şi valea Dunărei, Brest şi în cea italiană
transformă marea Nea­ dela Livorno.
gră în lac otoman, iar
Dunărea în râul împărătesc al Sublimei Porţi. NAVA-ŞCOALĂ „MIRCEA”
Patru secole ne-a îndepărtat vitregia timpurilor Pentru ucenicie în aspra meserie a mărei era şi
de căile apelor. Eram însă datori să îndestulăm cu la noi nevoe de o şcoală plutitoare. In anul 1822 s a
produsele solului piaţa Stambulului, să dăm bir, comandat la un şantier naval englez, o navă-şcoală,
lemn de construcţii navale, maiştri şi marinari. Târ­ care a fost botezată cu numele de „Mircea”, de
ziu, când începe să apună semiluna, ni se dă drep­ către Ion Ghica, ministrul României la Londra.
tul şi nouă de a naviga cu galioane armate. Ion Ghica, beiu de Samos, iubea marea, trăise în
Nava de tip moldovenesc să numea Pânzar. Cea lumea diplomatică, în cercul marinarilor de pe bas­
de tip muntenesc : Caic domnesc. timentele staţionare la Constantinopoli ; urmări cu
Se institue un bir al şeicelor. Strălucitul Hateşerif toată inima construcţia lui ,,Mircea”.
al Porţei, căpătat prin stăruinţa marelui român Enă- In corespondenţa rămasă dela regretatul Amiral
chiţă Văcărescu, ne îngădue a naviga cu bolozane, Urseanu, primul comandant al lui Mircea, s a gă­
caice, şeici... privilegiu ce din vremi bătrâne, de sit o scrisoare dela Ion Ghica :
mulţi ani, l-au fost pierdut ţara aceasta... „Cumetre dragă, am urmărit cu harta şi cu gân-
Rusia, urmând testamentul lui Petru cel Mare, ,,dul falnicul pavilion al lui Mircea.