Page 52 - 1931-03

EDUCAŢIA POPORULUI ÎN ALTE TARI 181

New-York de Garnerey (1830)
de vedere geografic şi de valul imigrării, nivelul general al infiinţată de curând şi se găseşte numai în jumătate din sta­
şcolarităţii, dacă nu al educaţiei, e în Statele Unite destul tele Uniunii şi acolo numai în aşezările urbane mai puter­
de înalt. Şcolile publice, şcolile de seară, şcolile comerciale nice. Ea prevede 4—18 ore de şcoală în fiecare săptămână.
şi numeroasele întreprinderi sub control particular, dar foarte Şcoala cooperativă începută la universitatea din Cincinnati
bine organizate, de educaţie profesională şi tehnică lasă miş­ la 1906 e încă într’un stadiu experimental. Ea împarte în
carea de educaţie a poporului în Statele Unite fără piedicile două părţi egale timpul de şcoală între clasă şi lucrul în
sarcinilor cari au complicat educaţia poporului în alte ţări. atelier. Practica obişnuită se face în săptămâni alternative.
In schimb educaţia poporului pentru pregătirea culturală sau Antioch College, Ohio, e câştigat cu totul pentru ideea coo­
priceperea socială e mai nouă în Statele Unite decât în Eu­ perativei industriale.
ropa şi mai puţin întinsă. 5. Biblioteca publică şi educaţia poporului. Biblioteca
4. Educaţia poporului întreţinută de impozite. O privire publică, deşi formal nu se poate numi o întocmire pentru
generală asupra educaţiei poporului în Statele Unite trebue educaţia poporului şi nici desemnată la început ca atare, este
să înceapă cu întocmirile de călăuzire a tinerimii prin vre­ astăzi cel mai răspândit şi care ajunge mai departe din aşe-
mea de trecere între părăsirea şcolii la 14—15 ani şi între zămintele de acest fel. Patru mii de comunităţi din ţară îşi
timpul mai scurt decât 10 ani după aceea când ea se găseşte au bibliotecile publice proprii, ajungând dela câteva mii de
definitiv statornicită în ceeace are să facă în tot cursul vieţii. volume până la mai multe sute de mii. Bibliotecile universi­
Cea mai bine organizată dintre aceste întocmiri sunt şcolile tare în cea mai mare parte se pun la îndemâna publicului
libere publice de seară, şcolile de continuare şi şcolile coo­ deadreptul sau prin Secţia Extensiunii. Fiecare din cele 48
perative, cu o parte din timp în clase şi o parte în ateliere. de State ale Uniunii are câte o bibliotecă şi în mai mult de­
In şcolile publice de seară se găsesc înscrişi anual cam cât 80% din ele e organizat în folosul publicului un serviciu
100.000 de bărbaţi şi femei. Ele se întâlnesc aproape numai de împrumutat cărţi acasă. Unele comisii de biblioteci de
în centrele urbane cu o populaţie de 25.000 de suflete sau Stat întreţin colecţii ambulante cu scopul să pătrundă în re­
mai mult. Programul de lucru este acelaş ca în şcolile de giuni izolate sau rurale fără vreun acces la cărţi. Aproape
zi, menit să îndestuleze trebuinţele celor cari au părăsit şcoala un milion de volume se distribue astfel anual. Bibliotecile
din pricini economice, sau cursuri tehnice pentru pregătirea publice sunt aproape uniform întreţinute din impozite, dar
profesională, sau clase de imigranţi doritori să înveţe engle­ aproape 1500 de oraşe au clădiri în care-şi adăpostesc co­
zeşte. Grupul din urmă a scăzut repede de când cu schimba­ lecţiile publice ridicate din donaţiile lui Andrew Carneg'
rea legilor de imigrare, cu toate că sunt semne că cererea Cu mult mai însemnată decât dimensiile sistemului biblio­
unei astfel de instrucţii este mare. Şcoala de continuare e tecii este concepţia funcţiilor ei pe care o au acum în ge-