Page 53 - 1931-03

482 B O A B E D E G R Â U

New-York, litografie anonimă din 4855

neral elementele conducătoare printre bibliotecari. Ei nu pri­ engleze, şi va trimite fiecăruia o culegere mai mare de cărţi
vesc biblioteca numai ca un depozit pasiv de cărţi, ci ca o despre subiectele respective împreună cu o listă de referinţe
instituţie dinamică de învăţătură, iar propria lor problemă, adiţionale. Bibliotecarul însuşi sau cineva din biuroul lui
mai puţin drept una de distribuire a cărţilor şi de catalogare caută să facă legături cu fiecare cititor, să înveţe din greu­
decât de câştigare de prozeliţi în cauza adevărului. Ei s’au tăţile pe care le întâmpină la citire, să-i ajute ca să scape
depărtat repede dela o atitudine de complăcere mecanică şi de piedici sau să le recomande cărţi mai apropiate de capa­
mută cu „trebuinţele publicului cititor” şi şi-au luat în largă citatea lor individuală. Bibliotecarul îşi ia astfel o parte in­
măsură răspunderea faţă de caracterul acestor trebuinţe tegrală nu numai incidentală din educaţia poporului lui.
însele. Cu alte cuvinte, bibliotecarul şi-a recunoscut în multe Trebue avut în vedere adultul care doreşte să se educe
feluri rostul lui drept acela al unui profesor extraordinar singur fără să se ducă la o şcoală sau să se amestece în
al comunităţii pe care o serveşte. vreun grup. Mulţi adulţi preferă să urmeze în studiul lor
Sub conducerea Asociaţiei Bibliotecare Americane, o or­ această cale. Ei au mai multă nevoie de ajutor decât mem­
ganizaţie de bibliotecari ai naţiunii cu un oficiu executiv ener­ brii unei clase. Sunt în domeniul educaţiei poporului. Răs­
gic, bibliotecile au intrat acum pe calea găsirii mijloacelor punderea şi îndemânarea se găsesc în sarcina numai a bi­
de împlinire a acestei concepţii. In loc ca biblioteca să fie bliotecii.
la îndemâna numai a acelora cari iau iniţiativa şi vin la ea, Apropierea bibliotecii de această problemă s a făcut prin în­
bibliotecile se duc ele la public. Biblioteca a fost astfel îm­ fiinţarea unui serviciu de sfătuire a cititorilor. Scopul lui
pletită cu mişcarea de educaţie a poporului. Asociaţia Biblio­ este să dea o luare aminte individuală fiecărui cititor, să stea
tecară Americană are acum ca una din cele mai active ra­ de vorbă cu el despre cărţile pe care doreşte să le citească
muri ale ei, o secţie de bibliotecă şi educaţie a poporului cu şi să-l sfătuiască în alegere, dacă doreşte un asemenea sfat.
un comitet şi un biurou aparte. Pentru cineva care ştie dinainte ramura în care vrea să pă­
Biblioteca apare mai întâi cu rostul unei călăuze pentru trundă sau care are un subiect neobişnuit, se pregăteşte o
posibilităţile educaţiei poporului din localitate. Bibliotecarul listă de lectură întocmită logic şi, dacă trebue, cu ajutorul
destoinic se informează însuşi despre lucrările care se dau unor experţi din afară.
in aşezămintele de educaţie a poporului din oraşul lui. El ştie E vădit că izbânda sau poticnirea serviciului personal a-
că un forum bisericesc a adus o serie de conferinţe despre târnă de cele mai multe ori de personalitatea consilierului.
legăturile internaţionale, că o asociaţie muncitorească stu­ Care e pregătirea lui ? Ea e arătată în raportul oficial al
diază istoria economică şi că un grup de femei dela Y. W. Asociaţiei Bibliotecare Americane : „Cei cari servesc în ca­
C. A. a pus la cale în timpul iernii un studiu al literaturii litate de consultanţi sau consilieri în educaţia prin sine în-