Page 54 - 1931-03
P. 54
EDUCAŢIA POPORULUI ÎN ALTE TARI 183
New-York astăzi
suşi trebue să aibă cea mai înaltă pregătire. Ei trebue să au fonduri îndestulătoare pentru o asemenea activitate.
stăpânească în întindere şi în adâncime cunoştinţele. Tre- Schimbarea se bagă de seamă deopotrivă atât în muzeele de
bue să aibă uşurinţa bibliotecarului practicant şi experimen ştiinţe naturale cât şi în muzeele de artă.
tat ca să găsească şi să organizeze materialul cerut de citi Datorită înzestrării şi mijloacelor mai mari în obiecte de
tori. Trebue să aibă personalitate, tact, simpatie, entusiasm artă, Muzeul Metropolitan din oraşul New-York stă în
şi o pricepere a psihologiei educaţiei la fel cu a profeso frunte ca putere şi ca rând, în activitatea de educaţie. în
rului îndemânatic. Cunoştinţa şi experienţa lor trebue să fie tinderea silinţelor pe care le face poate să reiasă din faptul
de aşa fel încât să fie în stare să recomande cărţi potrivite că mai bine de 50.000 de persoane au luat parte la confe
despre acelaş subiect la bărbaţi şi femei cari se deosebesc rinţe ţinute între zidurile lui într’un singur an. Optzeci şi
foarte mult în dibăcie, educaţie şi scopuri”. Asociaţia Biblio una de ore de studii s’au făcut în folosul a 40.000 de inşi
tecară Americană a publicat o „carte de lectură cu serii de cari au cerut o îndrumare deosebită. In acelaş an au func
subiecte” alcătuită din mai bine de 50 de încercări, fiecare ţionat patru instructori din corpul permanent. Colecţii îm
o scurtă introducere la o temă dată împreună cu o listă de prumutate s’au trimis la 3000 de împrumutători. S’au îm
şase cărţi recomandate în acel domeniu. Ele cuprind un ori prumutat 100.000 de diapozitive, reproduceri şi imprimate.
zont larg de subiecte în care intră filozofie, istorie, economie La 8 concerte libere au luat parte 70.000 de persoane. Con
politică, diferitele faze ale literaturii, legături internaţionale, ferinţele sunt aproape toate desvoltate în cursuri cari se în
psihologie, muzică, sculptură, pictură, etc. Ca un semn că tind pe o lungă perioadă. Conferenţiarii sunt membri ai
ele răspund unei mari trebuinţe e faptul că apariţia unei Corpului de funcţionari al muzeului sau ai facultăţilor dela
noui încercări e urmată numai decât de o vioaie cerere pen Universitatea Columbia sau dela Universitatea New-York,
tru cele şase cărţi recomandate. cari vin la muzeu în urma unor aranjamente cu aceste aşe
6. Educaţia poporului prin muzee. Rostul muzeului în zăminte.
viaţa americană, la fel cu al bibliotecii, a suferit de curând Alte muzee calcă în întreaga ţară pe urmele Metropolita
o schimbare. El nu mai aşteaptă pe vizitatori să vie să-l nului, atât cât le îngăduie mijloacele, iar unele muzee ca răs
caute şi să fie primiţi mai degrabă fără plăcere. Dimpotrivă, puns la cereri sau pentru interese locale pun la cale deplasări
muzeul se duce înaintea publicului prin conferinţe, convor vrednice de luat în seamă.
biri despre galerie, călăuzirea vizitatorilor, publicaţii pentru 7. Şcoli particulare prin corespondenţă. Alături de marile
diletanţi, împrumut de colecţii, expoziţii ambulante, ore de întocmiri pentru educaţia poporului care sunt întreţinute în
consultare pentru cercetători şi manufacturieri şi clase în întregime sau în mare parte prin impozite publice se întâl
toată regula. Aceasta e o realitate la muzeele mai mari care neşte o mare felurime de întreprinderi, dintre cari unele sunt