Page 55 - 1931-03

484 B O A B E D E G R Â U

O clasă de astăzi 0 clasă de altădată
organizate pe baze comerciale şi sunt conduse în vederea treprinderea răspândită din ce în ce mai mult a dat naştere
unui beneficiu, pe când altele sunt înfiinţate de asociaţii al­ la şcoala internaţională prin corespondenţă dela Scranton,
cătuite la început cu scopuri religioase sau sociale şi sunt Pennsylvania, care în vreo 25 de ani de activitate a fost
întreţinute prin dotaţii sau contribuţii filantropice, sau prin urmată cam de vreo 3 milioane de elevi.
cotizaţii ale membrilor sau prin unele şi altele în acelaş In silinţele să-şi câştige un mare număr de elevi şcolile
timp. prin corespondenţă folosesc metode extensive de con­
Mii de şcoli de afaceri, şcoli comerciale şi instituţii tehnice sultare. S’a calculat că dela 30—80% din taxele primite sunt
dintre care cele mai multe urmăresc profitul, lucrează în întrebuinţate ca să acopere costul vânzării cursurilor. De
oraşe de toate mărimile în cuprinsul întregei naţiuni. Ele se curând s’a organizat, mai mult sau mai puţin la îndemnul
deosibesc foarte mult unele de altele prin rezultate şi re­ mişcării de educaţie a poporului, un consiliu naţional de stu­
nume. Şcoli de acest tip cari întrebuinţează corespondenţa diu acasă, al cărui scop este să ajungă la un corp încercat
ca metodă de instrucţie alcătuiesc o formă de educaţie a de practici pentru îndreptarea eticei afacerilor şi pentru
poporului care a ajuns în Statele Unite la nişte proporţii ui­ crearea unui nivel de instrucţie înalt cursurilor prin cores­
mitoare. S a calculat că în fiecare an se înscriu câte 1.500.000 pondenţă.
de noui elevi. 95% dintre aceştia vor să aibă o pregătire 8. Extensiunea universitară. E un fapt cunoscut că exten­
profesională. Ei plătesc dela 10—280 dolari de fiecare curs, siunea universitară în Statele Unite a urmat pilda Angliei.
plata mijlocie fiind cam 40 de dolari. Contribuţiile totale Izbânda cu care Oxford şi Cambridge şi-au întocmit confe­
plătite de elevii şcolilor prin corespondenţă se urcă la rinţele lor extra murale a deşteptat în Statele Unite mai întâi
70.000.000 dolari anual. curiozitate şi apoi entusiasm. După ce a trecut întâia pe­
Şcoala prin corespondenţă, aşa cum o cunoaştem astăzi, rioadă de entusiasm, un număr de ani interesul pentru a-
a avut începuturi speciale. La fel cu atâtea alte faze unice ceastă formă de educaţie a slăbit. După aceea, cu începutul
din evoluţia socială a Americei, ea îşi datorează obârşia secolului al XX-lea, a avut loc o renaştere a mişcării de ex­
faptului că era vorba de un continent virgin. In stările cu tensiune universitară care de atunci a crescut repede.
rară populaţie din West a crescut ceeace e cunoscut cu nu­ In 1913 Universitatea din California înscria mai puţin de
mele de adunări de campament, cu servicii religioase prelun­ 3000 de studenţi la extensiune. Cu zece ani mai târziu nu­
gite pe un răstimp de mai multe zile la mari intervale, pen- mărul acesta a crescut la 29.500. Astăzi înscrierea totală a
trucă numai la mari intervale puteau să vie la ele preoţii. studenţilor extensiunii universitare din Statele Unite, în a-
La aceste adunări se revărsa întreaga regiune. Cu timpul fară de extensiunea agricolă, poate fi socotită la 250.000
unele din ele au fost regularizate şi s au ţinut la date ho- Mişcarea de extensiune universitară prin conferinţe, educa­
tărîte. O asemenea adunare a fost campamentul Chautauqua ţie vizuală, cursuri prin corespondenţă acasă, expuneri, gru­
din New-York. Când Chautauqua a crescut a dat naştere la puri de discuţie, etc. ajunge uşor de cinci ori această cifră.
o adunare de profesori de şcoli de duminică. Studiile s au Radio, cel din urmă mijloc de instrucţie al timpului, a cres­
mărginit la început la programul practic pentru lucrătorii cut acest total cu multe mii. O singură secţie de extensiune
şcolilor de duminică, dar când participarea a crescut s a al­ aduce la cunoştinţă înscrierea a mai mult de 5000 de stu­
cătuit un program mai larg, s au adaos subiecte noui şi s’a denţi la radio, socotind ca atari numai pe aceia cari prin
încercat un plan de studiu cu poşta. La 1885 instrucţia prin plata unei taxe de înregistrare şi-au arătat intenţia să urmă­
corespondenţă s’a întins într’o largă măsură. rească serios cursul. Dar câţi alţii ascultă clandestin, nu
Şcoala prin corespondenţă a pornit şi dintr’un alt izvor. există mijloc de cunoaştere.
In a doua jumătate a anului 1880 un editor de gazetă din Dacă la totalul general al extensiunii se adaogă cei
districtul minier al Pennsylvaniei a început publicarea unei 5.000.000 de membri ai familiilor de fermieri cuprinşi în co­
coloane numită „întrebări şi Răspunsuri", care se îndelet­ legiile agricole de stat în colaborare cu departamentul fede­
nicea cu problema siguranţei în mine. Ea a deşteptat un aşa ral al agriculturii, se va înţelege că instrucţia prin exten­
de mare interes încât omul a început să publice cărţi în le­ siune e cel mai însemnat factor de educaţie a poporului în
gătură cu practicile siguranţei în mine în Europa. Au fost Statele Unite.
cereri pentru o metodă de mai mare înlesnire şi s’a plănuit
Intern. Handbook MORSE A. CARTWRIGHT
o tratare generală care să fie ţinută prin poştă. Ea a fost
urmată de o cerere de cursuri la fel pentru alte subiecte. In- din englezeşte de Emanoil Bucuţa