Page 12 - 1931-04
P. 12

1 9 4                              B O A B E  D E  G R Â U































                                          Cetatea bisericească din Prejmer
       puseană  şi  nu  sunt  numai  întocmiri  trecătoare  de   îndoială  că  întărituri  mai  simple  au  fost  şi  mai
       apărare, ci puternice cetăţi.                    înainte.  Horwath  şi-a  pus  în  gând  să  facă  planuri
         Când,  chemaţi  de  Regele  unguresc  Geza  II   şi  să  deseneze  în  secţiune  toate  cetăţile  bisericeşti
       (1141—1161),  coloniştii  germani  veniră  în  Transil­  săseşti  din  Transilvania  şi  pentru  o  mare  parte  din
       vania,  ei  fură  aşezaţi  potrivit  unui  plan  în  Transil­  ele  a  şi  făcut-o.  Numai  după  încheierea  acestor  lu­
       vania  de  mijloc  şi  în  Ţara  Bistriţei  ;  Ţara  Bârsei  a   crări  are  să  se  vadă  limpede  în  istoria  clădirii  cetă­
       fost  colonizată  în  1211  de  Ordinul  cavalerilor  teu­  ţilor bisericeşti.
       toni.  După  pustiirile  năvalei  tătarilor  au  urmat  din   In  Ţara  Bârsei  felul  clădirilor  de  apărare  adus  de
       nou  timpuri  mai  liniştite  şi  secolul  al  XlV-lea  a   Ordinul  cavalerilor  teutoni  din  Răsărit  în  Tran­
       fost  o  epocă  de  înflorire  pentru  comerţul  şi  meşte­  silvania,  aşa  cum  îl  găsim  la  cetăţile  acestui  Ordin
       şugurile  Saşilor.  Dar  în  secolul  al  XV-lea  s’a  ivit   dela Feldioara şi altele, a fost întrebuinţat şi la
       pentru  Transilva­                                                            cetăţile  bisericeşti.
       nia înfricoşata pri­                                                          E de crezut că pil­
       mejdie   turcească                                                            da  din  Ţara  Bârsei
       şi  atacurile  Turci­                                                         a  înrâurit  şi  întări-
       lor  în  frumoasa                                                             turile din Ţara Ol­
       ţară  s  au  făcut  tot                                                       tului.
       mai  dese  şi  mai                                                               Una  din  cele
       groaznice.  Atunci                                                            mai  frumoase  ce­
       se  văzu  că  întări-                                                         tăţi  bisericeşti  din
       turile   bisericilor,                                                         Ţara  Bârsei  este
       care  trebue  să  fi                                                          aceea  dela  Prej­
       existat mai dinain­                                                           mer.  Zidul  de  îm­
       te,  nu  mai erau  de                                                         prejmuire   ridicat
       ajuns  şi  bisericile                                                         în  s e c o l u l   al
       s au schimbat în a-                                                           XV-lea  e  gros  de
       devărate cetăţi.                                                              3—4  metri  şi  înalt
         Dovada  că  tipul                                                           de  10—12  m.  Prin
       ,.bisericii  de  apă­                                                         aceasta   întăritura
       rare  săseşti  din                                                            de  aici  se  înfăţi­
       Transilvania  a  luat                 Curtea cetăţii din Prejmer              şează  ca  un  bloc
       naştere  pela  sfâr­                                                          întrecând toate ce­
       şitul  s e c o l u l u i                                                      lelalte  cetăţi  bise­
       al  XV-lea  şi  pe  la  începutul  secolului  al  XVI-lea   riceşti  ale  Saşilor  din  Transilvania,  cu  atât  mai
       o  aduce,  pe  lângă  cercetările  mai  vechi,  activitatea   mult  cu  cât  castelul  propriu  zis  e  premers  de  o
       de  măsurătoare  a  lui  Walter  Horwath.  Nu  încape  fortăreaţă în formă de potcoavă. Ea arată nes-
   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17