Page 13 - 1931-04
P. 13

ERHARD ANTONI: CETÂTILE BISERICEŞTI SĂSEŞTI                            195


         pus  de  pitoresc,  cu  turnuleţul  şi  cu  cele  două   un  semn  deosebitor  al  Codlei.  Foarte  puternic  e
         rânduri  de  arcade  oarbe  ale  ei,  ale  căror  feţe   turnul  clopotelor  cu  o  grosime  de  zid  de  5  m.  la
         dinăuntru  şi  stâlpi  erau  acoperite  cu  ornamente  de   temelie.
         pictură  zgâriată.  La  această  fortăreaţă  duce  un   Celelalte  cetăţi  bisericeşti  din  Ţara  Bârsei  sunt
         gang  mai  nou  acoperit,  peste  şanţul  adânc  de  odi­  clădite  toate,  cu  mici  variaţii  locale,  după  acelaş  ti­
         nioară  al  cetăţii.  Zidul  de  împrejmuire  al  bisericii,   pic.  In  mijloc  se  găseşte  biserica.  Ea  nu  este  gân­
         despre care am amintit, e vrednic de văzut, pentrucă   dită pentru apărare. împrejur se ridică ziduri cu
         el  cuprinde  în  trei,                                                       turnuri  şi  bastioa­
         şi  pe  alocuri  chiar                                                        ne  şi  înăuntrul  loi
         în   patru   caturi                                                           camere  de  locuit,
         peste două sute de                                                            întreaga  cetate  «•
         odăi  de  locuit  de                                                          înconjurată  de  i>n
         piatră,  cari  au  fost                                                       şanţ adânc.
         folosite   mai   de                                                              Deosebite  sunt
         mult în războiu de                                                            turnurile  de  apă­
         locuitori ca locuin­                                                          rare  dela  Cristian,
         ţe,  iar  acum  sunt                                                          zidite   altminteri
         magazii de grâne.                                                             decât  se  întâlnesc
         Biserica  însăşi  îm­                                                         la  toate  celelalte
         prejurul  căreia  o-                                                          cetăţi   bisericeşti:
         c&leşte  întăritura                                                           două  turnuri  semi-
         este  o  clădire  în                                                          rotunde,  şase  tur­
         formă  de  cruce  cu                                                          nuri  în  patru  mu­
         un  frumos  turn  îr                                                          chi  niciunul  la  fel
         patru colţuri.                                                                ca  plan,  ca  înălţi­
           Cetatea  biseri­                                                             me,  ca  acoperiş  şi
         cească  vecină  dela                                                           un  turn  în  cinci
         Hărman  se  ara­                  Cetatea bisericească din Cristian           colţuri.  La  cetatea
         tă  ca  una  din                                                               bisericească  d  i  n
         cele  mai  vrednice  de  oprit  luarea  aminte  prin­  Vulcan  din  Ţara  Bârsei  se  găseşte  inscripţia  rară:
         tre  cetăţile  bisericeşti  ale  Ţării  Bârsei,  prin   ,,In anul 1521 s a fost pus temelia acestor ziduri”.
         turnul  înalt  şi  zidul  de  8—10  m,  cu  7  turnuri.   Curat transilvănean, adică întâlnit numai în
         O  podoabă  cu  to-                                                            Transilvania   de
         toul  deosebită  a  ei                                                         mijloc,  este  grupul
         o  alcătueşte  para­                                                           bisericilor  de  apă­
         clisul  morţilor  cu                                                           rare,  care  au  un
          fresce   preţioase                                                            gang  de  luptă,  cu
         din  sec.  al  XV-lea                                                          metereze  de  tra­
         care  e  clădit  în-                                                           gere  rezemate  pe
         tr’unul  din  turnu­                                                           arcuri,  ţinute  la
         rile  dela  răsărit  ale                                                       rândul  lor  pe stâl­
          zidului  de  împrej­                                                          pi  proptitori,  la
         muire.  O  capelă                                                              care  însă  zidul  de
          mai mică împodo­                                                              apărare  este  aşa
         bită  cu  fresce  are                                                          de  înaintat  încât
         şi  cetatea  biseri­                                                           între el şi zidul bi­
         cească  din  Sf.  Pe­                                                          sericii  iau  naştere,
         tru.  înăuntrul  ce­                                                           dealungul,  n i ş t e
         tăţii  bisericeşti  de                                                         jgheaburi,  prin ca­
         la  Hărman  se  gă­                                                            re duşmanii puteau
         sesc  aceleaşi  ca­                                                            fi împuşcaţi şi stro­
         mere  de  locuit  ca                Cetatea bisericească diu Biertan           piţi  cu  apă  fiartă
         şi în Prejmer, ba                                                              sau  cu  smoală  to­
         aici  câteva  din  aceste  căsuţe  sunt  lipite  chiar  de   pită.  Acest  fel  de  apărare  se  iveşte  sau  numai  la
         corpul bisericii.                                navă,  sau  numai  la  cor,  sau  împreună  la  navă  şi
           Cea  mai  mare  cetate  bisericească  din  Ţara  Bâr­  cor.  In  acest  fel  de  biserici  de  apărare  se
         sei,  ca  întindere,  este  aceea  dela  Codlea,  care  nu   deosibeşte  un  grup  la  care  nava  bisericei  şi
         s  a  păstrat  însă  decât  în  parte.  Cele  patru  turnuri   corul  nu  sunt  despărţite  în  afară  şi  au  un  aco­
         erau  date  odinioară  în  seamă  pentru  apărare  diferi­  periş  comun.  De  jur  împrejurul  întregei  clădiri  se
         telor  bresle.  Unul  din  ele,  turnul  pânzarilor,  a  ajuns  înşiră boltiturile amintite. Din acest grup fac parte
   8   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18