Page 15 - 1931-04
P. 15

ERHARD ANTONI: CETĂŢILE BISERICEŞTI SĂSEŞTI                           197


                                         C E T Ă Ţ I  B I S E R I C E Ş T I






























                       Ighişul nou                    Cisnădie                        Uotbav


          laţie  care  lasă  o  impresie  de  întreg  din  cele  stator­  Frumos.  După  Horwath  ele  au  fost  ridicate  în  a-
          nice.  Corul  înalt  în  chip  de  turn  se  găseşte  şi  în   celaş  timp,  însă  abia  după  clădirea  bisericii  şi  atunci
          Seliştat  (dar  fără  turnul  dela  Apus).  Turnul  co­  turnul  dela  Apus  a  fost  pus  în  nava  din  mijloc  a
          rului,  înalt  de  16  m.  şi  care  e  rezemat  pe  numeroşi   bisericii.  In  zilele  întemeierii  ei  obştea  trebuie  să
          stâlpi,  dă  cetăţii  bisericeşti  ceva  neobişnuit  de  se­  fi  fost  foarte  numeroasă  dacă  a  fost  în  stare  să  zi­
          meţ.                                             dească  o  atât  de  mare  biserică  romanică.  In  răs-
            Un  mare  număr  de  cetăţi  bisericeşti  dinăuntrul   boaiele  cu  Turcii  a  fost  şi  biserica  distrusă  şi  ţă­
          Transilvaniei  n’au  însă  streaşină  în  chip  de  arc  din   ranii  din  Dealu  Frumos  au  ridicat-o  din  nou  ca  o
          care  se  vărsau  lichidele  fierbinţi.  La  câteva  din  a-   cetate  mai  frumoasă  şi  mai  tare.  Zidul  împrejmui­
          ceste  cetăţi  bisericeşti  fără  boltituri  numai  corul  este   tor  dela  Miazănoapte  a  fost  mutat  mai  târziu  şi  el
          întărit  şi  înălţat  pentru  apărare,  ca  în  Alma,  Baz-   mai  în  afară,  iar  biserica  însăşi  a  fost  înzestrată  cu
          na,  Bălcaciu  ş.  a.  Corul  din  Alma  e  foarte  frumos   o  boltă  de  gotică  târzie.  Cetatea  bisericească  din
          la  înfăţişare  cu  zidul  de  apărare  rezemat  pe   Dealu  Frumos  este,  ca  şi  celelalte  cetăţi  bisericeşti,
          brâul  de  piatră  cu  ţigle  pentru  găurile  de  arun­  o  dovadă  a  puterii  şi  a  voinţei  de  afirmare  a  locui­
          cat  proectile,  care  iese  în  afară  treptat,  treptat.  In   torilor saşi în împrejurările grele de răsboiu.
          profil  biserica  se  vede  cu  corul  în  stare  de  apă­  In  Homorod  turnul  corului  e  clădit  mult  mai  pu­
          rare  şi  împrejur  cu  zidul  cu  patru  turnuri  întoarse   ternic  (11  m.  latura  pătratului  cu  foarte  groase  zi­
          către  cele  patru  zări.  Turnul  dela  poartă  era  cel   duri)  decât  turnul  dela  Apus.  Biserica  este  încon­
          mai  puternic  dintre  toate,  şi  avea  un  gang  apără­  jurată  de  un  zid  pătrat  ale  cărui  patru  colţuri  sunt
          tor  de  lemn  sub  acoperiş.  Turnul  dela  Miază­  întărite  cu  turnuri  ieşite  în  afară,  între  care  se  gă­
          noapte  trebuia  să  flancheze  zidul  înconjurător,   seşte  şi  unul  în  cinci  muchi.  Ele  au  acoperişuri  a-
          turnul  dela  Apus  să  ocrotească  latura  de  Apus  a   plecate  şi  burlane  de  smoală  ieşite  în  afară.  Toate
          bisericii,  iar  turnul  dela  Miazăzi  slujea  la  apă­  zidurile  împrejmuitoare  erau  prevăzute  cu  metereze
          rare  în  catul  de  jos  şi  avea  în  al  treilea  cat  patru   de  tras  şi  cu  găuri  de  aruncat  lichide  fierbinţi,  la
          ieşituri cu câte trei metereze de tragere.       care  se  putea  ajunge  dinăuntru  printr’un  drum  a-
            La  câteva  cetăţi  bisericeşti  puterea  de  apărare   părător de lemn.
          era  sporită  prin  aşezarea  navei  bisericii  între  două   In  Hundrubechiu,  unde  se  găseşte  deasemenea
          turnuri,  turnul  dela  Apus  şi  turnul  dela  Răsărit  al   o  astfel  de  biserică  cu  două  turnuri,  turnul  corului
          corului.  Catul  cel  mai  de  jos  al  turnului  dela  Ră­  se  chiamă  ,,turnul  prunelor”  pentrucă  în  el  se  Dăs-
          sărit  serveşte  drept  cor  al  bisericii.  Astfel  de  bise­  trau  prune  uscate.  Cu  acest  prilej  fie  spus,  că  în
          rici  de  apărare  cu  două  turnuri  se  găsesc  la  Dealu   cele  mai  multe  cetăţi  bisericeşti  dinăuntrul  Tran­
          Frumos,  Homorod,  Merghindeal  şi  Hundrube-    silvaniei  turnurile  de  întărire  erau  folosite  la  păs­
          chiu. Cu totul stranii sunt ambele turnuri din Dealu  trarea slăninei, vestitele „turnuri ale slăninii”. Tot
   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20