Page 19 - 1931-04

MARTIN de ROSKA: CASA DE NAŞTERE A LUI MATEI CORVINUL 201

retham, filias videlicet dicti quondam Jacobi Mehffi, atât dreptul de proprietate, cât şi privilegiile au tre­
cunctosque haeredes et posteritates ipsuum, ab om- cut la fata surorii sale. Soră-sa anume s’a măritat
nibus censibus, daciis, collectis, taxis... qui et quae după Mihai Joo; ei aveau o fată, Borbala, care a
ex parte dicti fundi curiae, sive domus, ipsiusque intrat în posesiunea clădirii şi în toate drepturile, ce
Stephani Kolb, ac Ursulae consortis suae, et Mar- erau legate de ea. Acestea însă au devenit cu tim­
garethae, necnon pul iluzorii. Chiar
haeredum eorun- şi Joan Enyedi s’a
dem Serenitati plâns în repetate
nostrae deberent rânduri că avanta-
et possent prove­ giile câştigate nu
niţi, p e n i t u s . . . vor fi respectate.
duximus... absol- Susnumita Barbala
vendas ”. Joo s’a măritat de
Razele bunătăţii două ori : primul
regelui sau răs­ bărbat al ei era
pândit deci pentru Ştefan Sima i,
meritele lui Jacob (probabil un ar­
Mehffi asupra gi­ mean din Cluj), al
nerelui lui, asupra doilea Ştefan Pâ-
fetei Margareta şi pai. Dela acesta a
asupra urmaşilor cumpărat casa în
lor. care s’a născut
E foarte uimi­ M a t e i Corvinul
tor cu ce grijă se Muzeul etnografic din casa lui Matei: oraşul Cluj în a-
circumscrie şi se Sala agriculturii nul 1746.
determină locul, unde a stat casa. E verosimil că Din această casă făceau parte nişte vii în hotarul
Matei Corvinul, precum ne comunică şi cronicarul comunei Feneş (sigur actualul Feneşul săsesc),
Heltai, aici, în această casă şi în jurul ei şi-a petre­ apoi în hotarul Clujului : vii, arături, lacuri de pes­
cut copilăria, aici a început să umble la şcoală şi cuit (heleştee), grădini, o fermă. Heleşteele se a-
primele tovarăşe de joc au fost Ursula şi Margareta mintesc în următoarele hotare ale Clujului : Ha-
Mehffi. ramdvolgy, Tartsa, date importante şi în privinţa
Doamna Elisabeta Szilâgyi nu întâmplător a găz­ trecutului pescuitului în lacuri artificiale, de care
duit în această casă. Avem date precise, care ne era plină Câmpia Ardealului şi din care azi numai
povestesc că soţul său, guvernatorul Ungariei, Ioan unele există încă.
Huniade, tot aici Amintisem că
a sălăşluit, de câ- din stilul ferestre­
teori a venit la lor dela etaj, din
Cluj. faptul că direcţia
Despre soarta liniei frontale a
clădirii ştim că pe clădirii n are con­
la începutul seco­ tinuare directă, se
poate deduce că
lului al XVI-lea a
trecut în posesiu­ partea dreaptă a
ei e o adăogare
nea unui anumit mai târzie. Aceas-
Gabriel Kovâcs, stă adăogare s’a
care a avut de so­ ridicat în secolul
ţie pe Ana Smel- al XVI-lea în stil
czer. Aveau o fa^ renaissance. Ca­
tă, care s’a măritat mera, ce se află
după Anton Fe~ azi deasupra por­
renczi, iar fata a- ţii dela etaj, era la
cestora, Catharina, Sala torsului si ţesutului timpul său — în
s’a măritat pe la secolul al XV-lea
1700 după consilierul de oraş Joan Dâlnoki. — un balcon deschis spre strada Claustrului. Ni­
Din această căsătorie s au născut două fete : Julia velul lui e mai scund decât al camerelor, ce se în­
şi Clara Dâlnoki. Julia s’a măritat după Joan şiră la stânga lui. Pe uşa de piatră, ce e şi azi la
Enyedi. Ea era proprietăreasa casei cu toate drep­ Jocul ei, şi care conduce în aceste camere, se văd
turile asigurate prin donaţia regelui Matei Corvi­ cifrele săpate : 1578 ; balconul, sau mai bine zis :
nul, şi anume pe la 1740. N’au avut copii, astfel arcada deschisă s’a transformat atunci în cameră,