Page 20 - 1931-04

202 B O A B E D E G R Â U

zidindu-se arcada şi dându-i ferestre în stilul mai fondare. D-na Joan Cserey, de pildă, care şi-a e-
târziu, precum sunt cele executate în stil gotic dela ternizat numele prin fondarea Muzeului Naţional
partea stângă a casei. Săcuesc, din Sf. Gheorghe (jud. Trei Scaune), a
După ce casa a trecut în stăpânirea oraşului, a luat parte şi la mărirea acestei noui instituţii cu 300
stat multă vreme nelocuită. Mai târziu era cazarmă, de obiecte etnografice. Alţii cu mai puţine, însă cu
dealtmintrelea lă­ aceeaş însufleţire
sată în seama lui Era pe atunci un
Dumnezeu. Era o val sufletesc foarte
adevărată ruşine însemnat, ce tre­
naţională ca o ast­ buie amintit cu
fel de clădire să deosebită stăruin­
ajungă o ruină, ţă : un mănuchiu
din care nu rămâ­ de oameni însufle­
ne piatră pe pia­ ţiţi, convinşi de ce­
tră. In anul 1868, rinţele culturale,
când Societatea care în Apus au
Maghiară de Isto­ prins mai de mult
rie şi-a ţinut adu­ şi au lăsat rădă­
narea în Cluj, par­ cini mai adânci, s’a
ticipanţii acestei întovărăşit, şi prin
adunări au obser­ jerfe personale,
vat cu cea mai ma­ prin propagandă
re indignare câtă caldă au întemeiat
stricăciune s’a ivit Sala pescuitului pretutindeni Mu­
în cursul vremuri­ zee, în fiecare ca­
lor şi prin soldaţii cari îşi aveau aici cazarma, şi au pitală de judeţ. Ele n’au aşteptat toate mijloacele
ridicat cuvântul că situaţia aceasta ruşinoasă nu mai dela Stat sau dela oraş, ci au ştiut şi au înţeles ce
poate fi tolerată. In urma acestei protestări s’a ho- datorii culturale are şi unul şi altul faţă de pământul
tărît restaurarea casei, ca să fie demnă de aminti­ natal şi faţă de cultura generală. Statul, oraşele s au
rea marelui rege. Această hotărîre însă nu s’a pu­ prezentat de obiceiu abia mai târziu cu ajutoarele
tut înfăptui decât numai după vizita regelui Frân­ lor modeste. In cazul acestui muzeu, însuş oraşul a
ase Josif în anul fost sprijinitorul
1880. Deocamdată cel mai mare, când
însuşi regele a dis­ i-a pus la dispo­
pus pe cheltuiala ziţie tinerei socie­
lui ca vestita casă tăţi această clădire
să fie dăruită cu o sfinţită prin tradi­
placă comemorati­ ţii istorice pentru
vă, care se vede la ca locul unde s’a
dreapta porţii. In născut Matei cel
anul 1900, cu toate drept, cum îl nu­
mea poporul, să-şi
greutăţile, restau­
capete sălaş po­
rarea era gata, iar
trivit culturii po­
oraşul a predat porului de azi.
casa Soc. Car­
Pentru ca di­
patine Ardelene
feritele serii ale
(Erdelyi Kârpâ- colecţiei etnogra­
tegyesiilet), ca să fice să nu fie nu­
aşeze aici un mu­ mai material etno­
zeu etnografic îm­ grafic ca atare,
preună cu secţiile sau o mulţime de
de turistică şi bal­ obiecte etnografi­
neologie. ce, ci material bine
Societatea Carpatină Ardeleană s’a fondat în a- observat, material cu certificat de botez, încă de la
nul 1891. Muzeul ei etnografic şi-a luat naştere în început au luat parte la organizare şi la colectare
anul 1896 din ideea unui bal etnografic. Era o ce­ oameni de specialitate, cum erau Bela Vikâr, Joan
rinţă ştiinţifică şi de natură culturală generală, de Janko, Vilibâld Seemaycr, cei doi din urmă directo­
care erau cuprinse sufletele, şi care se dovedeşte rii Muzeului Etnografic Unguresc din Budapesta,
prin darurile făcute pentru Muzeu imediat după apoi Anton Hervmann şi îndemânatecul lor conlu-