Page 21 - 1931-04

MARTIN de ROSKA: CASA DE NAŞTERE A LUI MATEI CORVINUL 203

crător, Hiador Sztripszky. Sarcina de conducător sunt însă şi serii considerabile româneşti şi săseşti.
în calitate de director a luat-o scriitorul acestor rân­ Unele serii şi-au căpătat loc în coridor, astfel stu-
duri în anul 1920. In tot timpul însă unul dintre cei păritul etc. Cu mutarea Muzeului de Relicvii refe­
mai însufleţiţi conlucrători ai acestei instituţii a fost ritor la anii 1848—49, în parterul de din dos al a-
şi este şi astăzi neobositul Andrei Orosz şi vice- cesteia, colecţia de balneologie s’a înjghebat tot în
directorul Juliu Merza. coridor.
Intrând pe poartă, la dreapta se află biroul şi bi­ Diferitele colecţii ale Muzeului Etnografic sunt
blioteca, iar subt poartă şi-a găsit locul o parte din destul de numeroase (6896 bucăţi); o parte din ele
obiectele pescuitului. La stânga se află o anticame­ însă mâncate în timpul războiului de carii şi de mo­
ră, apoi camera mai mare, în care s a născut regele lii într’atâta, că nu mai erau vrednice să se păstreze
Matei Corvinul. Aici sunt aşezate mulajele de mai departe, ba chiar periclitau şi seriile sănătoase,
gips ale statuetelor, prin care au luat parte la con­ s au ars. îngrijirea, curăţirea, prepararea colecţii­
cursul statuei lui diferiţi sculptori. învingătorul a lor diferite merge după războiu în regulă. Vizita­
fost Joan Fadrusz. Monumentul lui Matei Corvi­ torii se înmulţesc din an în an şi părăsesc acest lă­
nul, ce împodobeşte Piaţa Unirii (desvăluit la 12 caş de cultură cu multă învăţătură şi însufleţire.
Oct. 1902) e opera lui Fadrusz. Tot aici au loc câ­ Aici este şi biuroul Soc. Carpatine, ceeace face
teva obiecte de caracter istoric. Urcându-ne la etaj foarte mult şi pentru mărirea şi uşurarea circulaţiei
vedem pe plafon galeria de scânduri, pictată în a- străine. Turistica, o secţie separată a Societăţii, se
nul 1804, a bisericii din Chedea, o parte din galeria face din zi în zi mai vie.
bisericii din Meşeder. In sala primă pe plafon s’a La început am zis că această casă atât din punc­
aşezat plafonul pictat al bisericii din Chedea, iar tul de vedere cultural, cât şi istoric e una din cele
pe paviment şi pe pereţi şi-au găsit locul uneltele mai însemnate şi vrednice de văzut ale oraşului nos­
agriculturii, ale industriei mici sătene, serii de ju­ tru. Multe valuri bune şi rele au trecut peste ea,
cării de copii, unele serii de unelte ale păstoritului. mult a suferit, multe schimbări a mai văzut, s’a
In a doua sală s au pus, în parte, uneltele ocupaţii­ schimbat şi ea însăş ; din sâmbure bun creşte însă
lor primitive (pescuitul, păstoritul, vânatul) ; de pom ales. Regele Matei Corvinul, precum se dove­
aici trecând pe uşa cu cifrele săpate amintite — dea mare conducător de ţară, i-a dat acestei case nu
1587 — ajungem în sala ceramicei ţărăneşti. In numai caracterul, ci şi o destinaţie : din ea să se
sala a patra se vede pe plafon o parte din plafonul răspândească ştiinţă, lumină, înţelegere, învăţă­
de scânduri pictate al bisericii din Chedea ; pe pe­ tura mare, că şi lucrurile cele mai simple pot fi de
reţi, pe paviment şi în parte în dulapuri îşi au locul mare însemnătate şi valoare. Donaţiile făcute de
lor potrivit uneltele torsului şi ale ţesutului. Urmea­ marele rege pentru urmaşii lui Jacob Mehffi şi-au
ză în camera a cincea o bucătărie din Călăţele şi di­ pierdut cu timpul valoarea. Spiritul istoriei însă a
ferite unelte ale bucătăriei, apoi în sala următoare prefăcut aceste privilegii, aşa încât locul lor l-a luat
o cameră tot din Călăţele cu întreg dichisul ei, cu datoria de a răspândi din casa lui Matei lumina
figuri îmbrăcate în costume ţărăneşti. In sala a şap­ ştiinţei, lumina culturii.
tea se pot vedea broderiile ţărăneşti şi bisericeşti MARTIN de ROSKA
(domneşti), cele mai multe din Călăţele, săcuime, Directorul Muzeului Carpatin