Page 24 - 1931-04

206 B O A B E D E G R Â U

ce îngreuiază munca folkloristului este uimitorul origina stilul, viaţa lor. De aici încolo va fi deci
fapt că ivirea ei nu înseamnă sfârşitul ori cărei vorba mai ales de tehnică.
creaţii populare, cel puţin muzicale. Ca în Ungaria
Atât în timpul cule-
— şi poate în alte ţări gerii documentelor, cât
mult sau mai puţin fe­ S să stăpânească neînce­
prea puţin cercetate
şi în timpul clasării lor
ale Orientului euro­
un principiu va trebui
pean — un stil muzi­
cal popular modern s’a
tat munca noastră : ex­
născut în România.
cluderea în extrema
Stilul acesta, în care
uimitorul instinct de
măsură a posibilului a
oricărui element su­
adaptare al colectivi­
biectiv. I n practică
tăţii ţărăneşti a topit
elemente de tot felul
stricta observare a a-
într'o sinteză neaştep­
cestui principiu ne va
tată, e în plină floare
tăţi şi va suferi, din
azi şi produce în fie­
care zi specimene ma:
nefericire, unele amen­
damente. Ea ne va feri
totuşi de primejdia in­
ricite. pricinui felurite greu­
La întâlnirea vechei terpretării îndoielnice
lumi fără alfabet cu şi a concluziei pripite.
lumea nouă a cărţii şi
a maşinii se desfăşoară
în societatea noastră
rurală un proces spon­ Grija obiectivităţii
tan neaşteptat : o în­ Fig. 1.—Ţărance din Râmnicul-Sărat ne va impune mai în-
doită sforţare de asi­ câi înregistrarea meca-
milare şi de integrare, care încearcă, pedeoparte Din .l’jilustration* ică a melodiilor. Nu­
n
să cuprindă atributele civilizaţiei moderne în ca­ mai maşina este obiec-
drele tradiţiei, iar pedealtă parte . tivă şi numai repro­
să lungească viaţa tradiţiei si- ducerea ei este întreagă şi netăgăduită. Ori cât de
lind-o să îmbrace formele civili­ bine am scrie o melodie sub dictat, tot va lipsi ceva
zaţiei moderne. In cazul dintâi notaţiilor noastre, de n’ar fi de­
ţăranul îşi tae opinca dintr’o cât timbrul vocii şi coloraţia a-
„anvelopă” de automobil, în ca­ ceea deosebită datorită emisiunii
zul al doilea şcolarul dela ţarc populare, ca să nu mai vorbim
vine spre oraş într’un „sacou” de instrumente. De altă parte
occidental, dar croit din postav nu se închipue lucrare ştiinţifică
ţesut de mamă-sa pe străvechiul lipsită de un permanent mijloc
război casnic. Asemenea opincii de control. Maşina noastră este
de cauciuc este buciumul de tini­ fonograful, de preferinţă fono­
chea, asemenea sacoului de di­ graful Edison tip „Standard”, e
mie ghitara italiană cobzită, cu drept vechi de 25 ani, dar astăzi
trei strune din şease, a „cântă­ încă cel mai potrivit, mai ales din
reţelor” din tarafurile gorjene pricina cântarului său mic, care
ale zilelor noastre (fig. 2). îngădue întrebuinţarea lui în
Cele spuse lămuresc îndeajuns orice loc. Aparatele acestea au
condiţiile folklorului în cazul ro­ ajuns însă atât de rare, încât
mânesc. Metodele lui nu sunt Arhiva, nemulţumită de fono­
astfel decât schiţate, dar nu este grafele germane mici, lipsite de
îngăduit arhivistului să dicteze rezistenţă, a construit de curând
ştiinţei legile ei. Destul că am la Budapesta aparate moderne,
însemnat popasurile unui drum înzestrate cu unele perfecţionări,
fatal. Arhivă înseamnă depozit Fig. 2.—Ioana Zlătaru, „cântăreaţă 4 * dar a căror mânuire e mai puţin
de materiale sistematizate, nici Runcu (Gorj) August 1930 lesnicioasă.
decum academie, iar grăbita privire aruncată asu­ Fonograful are cusururile lui:
pra muzicii noastre populare şi a mediului ei ne-a sunet slab, înregistrare pe cilin-
învăţat ce materiale, definite prin natura lucrurilor, dre de ceară fragile, unice, su­
avem de adunat : melodiile şi tot ce poate lămuri puse stricăciunii şi uzate după 15-20 audiţii. Pedea-
supra înregistrarea unui ansamblu e cu neputinţă.
Spre a feri exemplarele preţioase, Arhiva a prefă­
cut şi mai preface unele cilindre în discuri de gra-