Page 26 - 1931-04
P. 26
208 B O A B E D E G R A U
strict biografice, toate amintirile unei vieţi cinat cu notarea fonetică a textelor cântate) por
păstoreşti clasice, precizii asupra migraţiilor infor nită dela Bucureşti şi înzestrată cu un fonograf, un
matorului spre ,,ţara bună, ţara caldă” a Cojani- aparat fotografic, un aparat cinematografic, o sea
lor peste munţi, prin Câmpulungul Muscelului şi mă de imprimate şi un cifru pentru clasarea provi
prin Bucureşti, oraş mare, pe care „nu-1 poate ocoli zorie a melodiilor culese. O asemenea echipă stră
un om călare într’o zi” şi unde a văzut, pela 1860”, bate de cele mai multe ori o regiune — nu prea în
un bătrân şi o bătrână scăldându-se „îmbrăcaţi, cu tinsă — aleasă în chip cu totul arbitrar, spre a în
haine cu tot” în apa pe-atunci curată a Dâmboviţei. lătura orice criteriu aprioric : odată cules, materia
Mai cuprinde şi informaţii asupra ideaţiei tipice a lul, ne va arăta el însuşi realitatea şi ne va învăţa
personajului, stăpânită întreagă de dragostea mis cartografia muzicală. Corespondenţi provinciali, lu
tică pentru oaie, animal sfânt, care nu se culcă nici crând după îndrumările centrului, vor aduce şi ei
odată fără să facă semnul crucii în ţărână. De multe foloase câteodată însemnate. Izvoare întâmplătoare
ori vom înlocui aparatul fotografic cu cinematogra (o slujnică dintr’un colţ depărtat al ţării venită de
ful, mai ales când e vorba de un ceremonial. Pentru curând la oraş, un profesional în trecere, un precu-
studiul în laborator vom prefera filmul îngust (în peţ) vor întregi culegerea, ba ne vor pune la în
cazul Arhivei Societăţii Compozitorilor deocamdată demână, uneori, specimene preţioase, ce s ar fi do
„Pathe-Baby”), pentru simpla ilustraţie filmul nor bândit anevoe altfel.
mal. Nici vorbă că în lipsa unei orchesografii prac In toate cazurile culegătorii ne vor aduce cel pu
tice, cinematograful rămâne şi singurul mijloc pen ţin : o seamă de înregistrări, de texte, fotografii,
tru studiul jocurilor (fig. 5 şi 6). eventual filme, un catalog provizoriu al melodiilor
Cu obiectivitatea maşinii va lucra deasemenea şi culese. In fiecare cilindru vom afla fişele fonogra-
creerul folkloristului, melor de pe acel ci
când va face pe teren lindru : sunt chestiona
constatările şi va cu rele amintite (fig. 8).
lege mărturiile, ce vor Modul de prelucrare »
alcătui dosarul privitor a întregului material,
la viaţa melodiilor. E- în vederea integrării
laborarea acestei „bio lui în arhivă, se va ve
logii” muzicale (să ris dea îndată.
căm termenul discre Investigaţiile noastre
ditat) presupune un le vom putea duce mult
sistem, al cărui instru mai departe, atunci
ment, în practică, e când vom întreprinde
chestionarul. Vom în studiul monografic aî
tâlni numaidecât un unei unităţi : un gen
chestionar „minimal”, muzical sau o colecti
întrebuinţat p e n t r u vitate omenească. Ză
culegerile obişnuite. bovind un timp mai în
Uneori culegătorul va delungat într’un sat,
putea sau va trebui să de pildă, spre a pă
adâncească interogato- trunde cât mai adânc
rul-tip, spre a aduna, în viaţa lui muzicală,
potrivit cu principiile vom putea întrebuinţa
mai sus lămurite, date o seamă de procedee
cât mai amănunţite, tehnice cu neputinţă în
deoparte asupra muzi
cii însăşi, să zicem: a- alte împrejurări, între
supra obiectului, — altele ancheta cu aju
dealtăparte asupra lu torul informatorului-
mii muzicale rurale — tip. Informatori-tip ar
să zicem : asupra su fi ciobanul şi văduva
biectului. Nevoia unor pomenite adineauri :
informaţii suplimentare amândoi elemente de
se simte mai cu seamă conservare. Informa-
când e vorba de des tor-tip (dar element-
crierea unui ritual, u~ tip de disolvare) este j|
Fig. 5.—Jocul „Fecioreşie" şi nei tehnici, unor ins- in aceeaş măsură tână Fig. 6.—Nuntaşi * găina »-
nuntaşi, jud. Odorhei trumente etc. rul târâe-brâu cu 5 cla «soacra», jud. Odorhei
Strângerea materialelor o face deobicei o echipă se primare şi pe deasupra cu o memorie fără greş,
de doi specialişti (un muzicant şi un filolog însăr < fig. 7) plecat din sat la vârsta de 18 ani în tovără-
