Page 27 - 1931-04
P. 27
C. BRÂILOIU : SOCIETATEA COMPOZITORILOR 209
şia unui fotograf, a ajuns agent de desfacere al piue- om şi o femee după căsătorie (cam 30—45 ani),
lor de dimie din satele vecine („duceam făcute şi a- un bătrân sau o bătrână (mai mari de 50 ani).
duceam nefăcute”), grătaragiu la „Regina Nopţii” De altă parte, vom înzestra fiecare melodie cu
un fel de „stare civilă”: în clipa înregistrării o no
tăm în chip sumar, după auz, şi pe măsură ce in
formatorii se perindă în faţa pâlniei fonografului,
însemnăm numele acelora, cărora le este cunoscută,
înregistrând-o din nou când o vom întâlni schim
bată, iar când un informator ar cânta-o sistematic
cu un text anume, mulţumindu-ne cu notarea aces
tui text nou. întocmim astfel acele „fişe de frec
venţă” mulţumită cărora dobândim mijlocul de a
SOCIETATEA COMPOZITORILOR. ROMÂNI
Xc.ZZ*
Fono£rama No.
Locul fi data înregistrării i ^
Titlul (sau primele cuvinte ale textului) i
# cşnyi/n.
Informator t ftXcWifUt J *W>U Jtţu. ~
....................... t 7'>
c fr
ut
Vârsta t/y................. Meseria i..................T.............................
Ştie carte? “hU....................... A părăsit satul ? câtă
vreme? unde a fost?
din strada Buzeşti la Bucureşti, soldat în Basara
bia, jud. Bălţi şi Orhei, timp de un an şi două luni f dec u
(„slab la instrubţie şi n’am avut nij tată, nij ma t*sdknod£ . A- fodt CCC oxJiL teryb* JoXm.Aua. .
mă”), lucrător tot acolo („făceam la şosele”), lu Unde. când fi de la cine a învăţat cântecul ?
crător la un tunel al liniei Bumbeşti-Livezeni, cio J^CXL^CL , AjJUx tqJLâdi 4- , djumuJtC .
ban, iarăşi la piuă, iarăşi cioban, servitor la un pro
prietar din Ialomiţa, în cele din urmă din nou „plu Observaţii . tiOujZ A Av ţi
gar” acasă. Repertorul lui stă fireşte în strânsă le
p ^ . OtjlJju o®. J • T. t* giolujCK. Xo>
gătură cu biografia : este alcătuit din felurite „şla <4 4 tip toJtgJl iOM î -
găre” de periferie ca „Eu sunt Jenică, mardeiaş de § 0t ^- fa** jdjCjJU- ciio. 4.-#. AxeuX.m£.
meserie...”, „Sunt şofer de rassă...” şi altele ase t
menea, dar şi din cântecele copilăriei, între care . 7 Sa. 3-/0 tu. **+-*<<.
acea baladă „a lui Ştirbei”, deopotrivă interesantă ^uZmuM6o tui tL o (Wj.
pentru folklorişti şi pentru cercetătorii legiuirilor P' ^ocaajUJU U. /u>C CoLiuta. <Li*J
agrare:
Şi iar verde trei costrei,
Când ţu pe cinzecişitrei,
De se ncoronă Ştirbei,
Puneai plugul unde vrei Fig. 8.—Fişă do „campanie“ (provizorie)
Şi arai pe cât putei.
Iar acum cinzecişişasă reconstitui repertorul întreg al satului, identificând
Pe Ştirbei mi-l destronase. statistic părţile lui vii şi cele moarte sau pe cale de
Tot pământul mi se luase... a muri. Un cântec viu este un cântec frecvent, şi
este vie melodia — cântată allegro giusto — de pe
Dar „tipice” sunt mai ales specimenele umane fişa alăturată, (fig. 9) melodie cunoscută multor
medii, când le place să cânte : un copil sub zece informatori sub 25 ani şi înregistrată cu bună ştiinţă
ani, o fată şi un băiat între 15 ani şi căsătorie, un de mai multe ori.