Page 29 - 1931-04
P. 29

C. BRÂILOIU: SOCIETATEA COMPOZITORILOR                             2ii




















                                                       Fi g. 10
            Uleana Iacobesc.1 Cătălina Udrea Marioara Bianchi (a Domnical. Sârba Elisabeta D. Popescu Alexandrina Hotoboc Vasile Neag
               21 ani       15 ani    lui Tălianu), 17 ani   14 ani   14 ani      16 ani       26 ani
         tului”,  la  mesele  nunţilor,  la  şezătoare,  etc.   este  probabil  problema  cea  mai  însemnată  a  folklo-
         (fig. 13).                                       rului  muzical  :  ne  apropiem  aci  de  izvorul  creaţiei
          Trecând  deacum  la  clasarea  ma­                          populare.  Unii  învăţaţi  cred  în  ade­
         terialelor  şi  la  integrarea  lor  într’un                 văr  —  şi  anume  constatări  le  dau
         sistem,  cea  dintâi  grijă  a  noastră  va                  dreptate  —  că  variaţiile  datorite  unui
         fi  transcrierea  fonogramelor,  opera­                      bun  cântăreţ  trec  uneori  în  uzul  co­
         ţie  anevoioasă,  cerând  o  atenţie  în­                    lectiv,  statornicindu-se  şi  dând  naş­
         cordată  şi  o  dibăcie  deosebită.  Nu­                     tere unor tipuri noui prin alterarea ce­
         mai  o  mână  sigură,  slujită  de  o  ure­                  lor  vechi.  Din  punct  de  vedere  ştiin­
         che  încercată  va  şti  să  reproducă  în                   ţific  este  deci  greşit  obiceiul  de  a  în­
         chip  credincios  prin  scris  toate  par­                    registra  o  melodie  numai  de  două.
         ticularităţile  cântării  populare,  ade­                    cel  mult  de  trei  ori,  arătând  doar  va­
         vărat  bel-canto  rural  :  alunecări  ale                   riaţiile  cele  mai  izbitoare.  Ca  să
         vocii,  apogiaturi,  note  de  pasaj  şi  de                 putem  surprinde  jocul  acelui  „Varia-
         ornament imponderabile.                                      tionstrieb”,  care  stă  după  părerea
           Am  crezut  nimerit,  să  dăm,  pe  cât                    d-lui  Bartok  şi  a  altora  la  temelia
         cu  putinţă,  tuturor  notaţiilor  o  formă                  întregii  creaţii  ţărăneşti,  ar  trebui  să
         apropiată  de  aceea  a  fig.  14,  un                       lăsăm  cântăreţul  să-şi  cânte  nestin­
         bocet  din  Ardeal  cântat  sub  stăpâni­                    gherit  întregul  cântec  la  fonograf,
         rea unei emoţii puternice.                                   cum  a  fost  lăsată  interpreta  bocetu­
           Se  ştie  că  melodia  populară  este  o                   lui  citat,  a  cărui  melodie  a  repetat-o
         scurtă  plăsmuire  muzicală,  pe  care                       de  nouă  ori.  Notaţia  s  a  făcut  astfel,
         cântăreţul  o  repetă  de  câte  ori  e  ne-                 ca  această  melodie  întreagă  să  în­
         voe,  ca  să  ajungă  la  capătul  unui  texl                capă  pe  un  singur  portativ.  La  repe­
         poetic.  Dar  la  fiecare  repetiţie  inter­                 tiţii,  când  melodia  rămâne  neschim­
         pretarea  populară supune  linia  melo­     Fig. ii          bată,  s  a  scris  numai  textul,  silabă
         dică  şi  ritmul  unor  schimbări  mai   Gltaliua li\ ig, 58 ani  sub  silabă  şi  sub  notele  corespun­
         mult  sau  mai  puţin  simţite,  ce  le  putem  numi  va~  zând acestor silabe ; când melodia variază, s au
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34