Page 3 - 1931-04

Palatul Naţional din Cernăuţi

Societatea pentru cultura şi literatura română

în Bucovina

înfiinţarea Societăţii pentru cultură din Cernăuţi româneşti, care nu se puteau înmulţi în măsura în
a fost cea mai puternică reacţiune împotriva înstrăi­ care se înmulţeau străinii prin imigrare.
nării sufletului românesc din Bucovina vremelnic Viziunea clară a primejdiei ce ameninţa româ­
ruptă din trunchiul Moldovei. Trecuseră peste opt­ nismul din Bucovina răpită, a impus conducătorilor
zeci de ani dela răpirea Bucovinei. Generaţia năs­ dela mijlocul secolului trecut să se apere împotriva
cută în Moldova dispăruse. Tradiţia Moldovei desnaţionalizării. Societatea pentru cultură a fost
trăia încă ce-i drept puternic în sufletul Românilor cetatea în care s a retranşat sufletul românesc al
bucovineni, dar cei ce se formaseră sufleteşte în Bucovinei subjugate. Aceeaş generaţie de boieri de
atmosfera culturii moldoveneşti erau morţi. Gene­ viţă şi de intelectuali idealişti cari la 1848 ridica­
raţia dela 1860 se născuse aproape toată pe pământ seră stindardul revendicărilor naţionale şi politice
înstrăinat. Maşina biurocratismului austriac şi cul­ a înfiinţat la 1862 la Cernăuţi o societate culturală.
tura străină, importată în provincia răpită, rodeau Această instituţie românească a venit înaintea Uni­
încet la temeliile clasei culte şi, dată fiind temeini­ versităţii străine. Dragostea de neam a Hurmuză-
cia acestor metode şi nevoia biologică a oamenilor cheştilor, cari la 1848 prefăcuseră moşia lor Cer-
de a se adapta nouilor condiţii de viaţă, era fatal nauca în adăpost al aspiraţiilor „partidei naţionale”
ca într’o zi să fim copleşiţi, mai ales că odată cu din Moldova, s a pus la 1862 în fruntea mişcării
ofiţerul, profesorul, negustorul, meseriaşul de alt culturale româneşti din Bucovina.
neam, mica provincie a fost invadată de o masă Societatea înfiinţată la 1862 purta numele „Reu­
etnică străină, căreia nu i se opunea nici un zăgaz, niunea română de leptură din Cernăuţi”. In comi­
dimpotrivă pătrunderea ei era favorizată de Statul tetul ales în „adunanţa generală constituitoare" din
austriac. Această masă străină pătrundea încet, ca 19 Aprilie 1862 intrau „mădularii” : Mihai Zotta
o lavă, înconjurând şi desfiinţând aşezările etnice ca preşedinte, Alexandru Hurmuzachi ca vicepreşe-

ifuf 0**