Page 34 - 1931-04

romani 215
compozitorilor
C. BRĂILOIU: SOC.
• l şi permit aflarea cântecelor din orice
a
variaţiile ritmice s au arătat numai prin semne de 9 ul re9 \ •ii : ştim că Vrancea e în judeţul Putna,
âl
rte
durată.. Pf , a tul Făgăraş e în Ţara Oltului ş. a. m. d.
La cea dintâi privire ne dăm seamă oricine că i ude ’ j nevoiţi aci la cel dintâi compromis. Un
tot
din noi care sunt părţile ocolite de instinctu suntem cântat de un Oltean în Bucureşti va
cântec
variaţiei, statornice şi probabil esenţiale (locurile ^snfpc o trece la repertoriul
Olteniei ? Ori îl
albe), care sunt
cele mereu prefă­ privim ca o parte
cute de acest ins­ cA mr\ a fondului folklo-
tinct. Se întâmplă yj —-------------------- «- ric bucureştean din
c a interpretarea momentul culege­
populară, întot- t- \y (/ rii ? Socotindu-J
deauna întrucâtva oltenesc, l-am ana­
rA
ra
asemănătoare unei lizat implicit. So-
improvizaţii, s ă l V -O— cotindu-1 bucureş­
meargă până la tean, înfrângem în
prefacerea tiparu­ cazul unui exem­
lui arhitectonic în­ tU: plar tipic chiar cla­
suşi, cum se poate sificarea populară.
vedea dintr'o o- ***** ^ Soluţia aleasă în
chire din fig. 15, asemenea cazuri
deasemenea nota­ este de a urma in­
ţia unui bocet, dar dicaţiile informa­
dela capătul celă­ torului. Cât pri­
lalt al ţării : Nor veşte orânduirea
dul Moldovii, unde după genuri, ne lo­
intepretul a lărgit vim însă de ne­
tiparul, sau din sfârşita varietate a
fig. 16, un cântec Ml termenilor tehnici
din Basarabia, un­ întrebuinţaţi de
de dimpotrivă a popor pentru unu)
sărit una din fra­ şi acelaş lucru. De
\
zele melodiei. la un capăt la al­
Intrând în dosa­ tul al teritoriului
re, melodiile pri­ românesc întâlnim
mesc un simplu aceleaşi g e n u r i
număr de inventar, muzicale, însă nu­
asemenea cilindre- mirile lor se schim­
le intrând în dula­ bă din provincie
în provincie, de nu
puri. Clasarea lor ■V
nu se face aici, ci JLx j din sat în sat. Ca
în catalogul de fi­ 1 să ne mărginim la
un singur exem­
şe. Voinţa noas­ r> 4 '* J -'ha uU «
tră de a rămâne plu : melodia ne-
mereu obiectivi va ‘ ne-
SJ f
întâlni la întocmi­ Op T* *' modulantă descri-
As
rea acestuia o sea- s £ Bartok în
de
din armată al soldatului Nastasi Leţian (Drăguş) „
mă de greutăţi. Ce 47,-pagină din caetul cu cântece una din varian
criterii vor hotan e tele ei, cea maramureşeană, pe care o numim
sistemul de clasare ? E mare ispita de a cere aceste deobiceiu doină, nu se chiamă astfel tocmai acolo
criterii analizei muzicale, dar concluziile analizei unde putem crede că ar fi patria ei ; atât în Mara­
vor cuprinde neapărat o parte subiectivă. Să orân- mureş, cât şi în Oltenia se zice că o asemenea me­
duim potrivit cu concepţia şi terminologia poporu­ lodie este „lungă” sau „prelungată”, deci „cântec’
lui ? Dar acestea se schimbă după timp şi loc. lung oltenesc, „horă” lungă maramureşeană *)•
După lungi şovăiri am ales o metodă de clasare S au ales prin urmare la clasare termeni convenţio-
care nu ţine nici o socoteală de stilul melodiilor, ci
râvneşte să reproducă oarecum realitatea însăşi : i) Mărturiile sunt decisive: fata Călina Arbagic, 23 a.,
s a întocmit un dublu catalog, după regiunea de ştie carte, întrebată cum se numesc cântecele cântate de ea
origină a melodiilor şi după genul căruia îi aparţin, ( doine”) răspunde: d’eiştea prelungate”. (Runc. Gorj, 23.
împărţirile geografiei politice — numele judeţelor 8 30). Fata Lina Cuşlea, rugată să cânte o „doină”, răs-
aşezate alfabetic — sunt suficiente pentru catalo-