Page 36 - 1931-04
P. 36
C. BRAlLOIU : SOCIETATEA COMPOZITORILOR 217
Fig. 19.—Jocul Păpuşilor (fologr. XVII-1, XVII-2)
Amănuntele acestea au fost verificate la faţa lo Cu catalogarea filmului şi a fotografiilor siste
cului (Runc, 15. 4. 31) *). matizarea materialului privitor la Jocul Păpuşilor
T. 134. — Inform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, s a sfârşit.
43 a., analf. Gorj (Valea Mare). Inf. spune că nu
toate jocurile pot fi cântate din cimpoi.
Literele precedând numărul fişelor arată împăr
T. 135. — Inform. : Dumitru D. Vulpe, cimpoier, ţirile dosarelor de informaţii auxiliare : pe temeiul
43 a., analf. Gorj (Valea Mare). Inf. este de pă însuşirilor muzicii populare româneşti şi al expe
rere că „cine ştie să cânte din fluer, poate cânta şi rienţei dobândite pe teren s’au hotărât şease ase
din cimpoi”. menea împărţiri, corespunzând problemelor celor
Fişa T. 136 are altă înfăţişare (fig. 20). mai însemnate : Repertor — Ritual şi prilejuri —
Tehnică şi terminologie — Estetică — Circulaţie
Insfârşit pe fişa T 137 vom citi : — Creaţie. Datele adunate urmează să răspundă
întrebărilor : ce se cântă ? când se cântă ? cum se
Jocul Păpuşilor. Inform. : Dumitru D. Vulpe, cântă ? de ce se cântă aşa cum se cântă ? de unde
cimpoier, 43 a., analf. Gorj (Valea Mare). J. P. sunt cântecele ? cum se nasc cântecele ? Datele is
este o scurtă acţiune dramatică, jucată de două per torice, de cele mai multe ori nesigure (Folkloristul
sonaj», „un Oltean” şi „o Olteancă” : întâlnirea este deseori uimit de „vechimea” atribuită de să
scenă erotică, joc final. Poate continua la infinit, teni melodiilor, cărora li se pare pe drept veche o
repetându-se episodurile. Informatorul împlântă un romanţă de oraş care a fost la modă acum 10 ani,
cuţit într'o masă, legând de mânerul lui unul din iar un cântec autentic ţărănesc „ieşit” acum un
capetele sforii purtând păpuşile, de degetul mijlo an sau doi pe drept „nou”), pot fi puse întot
ciu al mânii sale drepte capătul celălalt. Joacă pă deauna în legătură fie cu o melodie deosebită,
puşile cântând din cimpoi. Păpuşile sunt făcute de în care caz încap în catalog, fie cu repertorul de
el, cele moştenite dela tatăl său i-au fost furate mai azi sau de altă dată al unui loc ; au fost deci înlă
demult. 1 * * * S turate aci, precum au fost principial înlăturate cu
desăvârşire toate observaţiile critice şi analitice (a-
1 ) Urmează în toate cazurile data şi locul redactării şi nu
supra stilului melodic, morfologiei etc.) Nu este,
mele redactorului. încă odată, menirea arhivistului să prezinte con-
Stenogramă de H. H. Stahl. (v. pag. 219) :
Lăutarul N. Zlătarul căuta să-şi aducă aminte un cântec jumâtate apă şi în paharu lui fiu-său punea băuturi spir
bătrânesc. toase, ca să-l îmbete, ca să-i tae capu Turcu.
...stătea mă-sa cu amantu, de bea.
Turcu Bolundu, aşa-i zicea... Să-i tae capu lui fiu-său...
....da cum îi chiamă ?... Să-mi vie mie cum îi chiamă pe ei, Şi pe urmă, când a văzut că nu se îmbată bea cu papucu
că pe urmă îndată! din picior, în loc de pahar.
S a apucat copilu cu amantu lui mamă-sa şi-au băut trei — Şi de unde-l ştii ?
zile şi trei nopţi, care din ei s’o îmbăta, să-i tae capu... Şi — II auzeam dela tată-meu Da vezi că eu nu l’am făcut.
cine-i servea ? Mama băiatului. Şi în paharul copilului ei Şi Turcu Bolundu cu Marcu, Marcu Daliu. Şi mama lui
punea jumătate apă şi jumătate vin sau băutură spirtoasă. Marcu era amanta lui Turcu.
Şi în paharu amantului... Ba nu, în paharul amantului punea — Dar melodia O ştii ?
