Page 4 - 1931-04

186 B O A B E D E G R Â U

Interior din încăperile Societăţii pentru cultură
dinte, Al. Kostin, Aron Pumnul, Ion Calinciuc şi vicepreşedinte şi întemeietor al Reuniunii Al. Hur-
Ciupercovici ca membri în comitet, iar Orest Renei, muzachi (1862—1863), urmează Gheorghe Hur-
I. G. Sbiera, baron Nicolae Vasilco şi Leon Popescu muzachi vicepreşedinte (1863—1864) şi preşe­
ca substituţi. In anul 1865 Reuniunea îşi schimbă dinte (1865—1882), Ion Calinciuc vicepreşedinte
numele în „Societatea pentru cultura şi literatura 1864—1874, Silvestru Morariu, vrednicul mitro­
română din Bucovina in Cernăuţi”. Interesant de polit de mai târziu, este vicepreşedinte şi conducă­
reţinut este faptul că numele propus de comitet a tor între 1874—1879, Miron Călinescu, vicepreşe­
fost „Societatea pentru cultura şi literatura poporu­ dinte şi conducător 1880—1887, lancu Zotta, pre­
lui român”, dar autorităţile austriace au văzut pri­ şedinte 1888, baron Eudoxie Hurmuzachi, preşe­
mejdia iredentismului în acest titlu şi l-au „bucovi- dinte 1889, Vladimir de Repta, mitropolitul de mai
nizat”. Nu trebue să se uite nici faptul că în 1861 târziu, vicepreşidnte şi conducător, 1889; urmează
se înfiinţează în Ardeal „Asociaţia pentru litera­ apoi la conducere preotul Dionisie cav. de Bejan
tura română şi cultura poporului român” şi mişca­ timp de peste 25 de ani până după războiu. La a-
rea intelectualilor bucovineni se încadrează astfel nul 1923 este ales preşedinte d-1 profesor univ. Va-
în acţiunea generală a românilor din imperiul habs- sile Gheorghiu care rămâne la conducerea societăţii
burgic. până în anul 1929.
Societatea înfiinţată nu dispunea de nici o avere. In cursul veacului al 19-lea iau parte la viaţa so­
Ea a făcut apel la dărnicia publicului românesc şi cietăţii toţi boierii Bucovinei, cari trăiau în tradiţia
acesta s a grăbit cu entuziasm să-i puie la dispoziţie veche a Moldovei. Astfel întâlnim în manifestaţiile
mijloacele. Au fost lansate liste de subscripţie, care societăţii numele familiilor : Catargiu, Cârstea,
au adus societăţii primele fonduri. La conducerea Cârjă, Capri, Cantemir, Flondor, Giurgiuvan, Gri-
acestei societăţi se perindează cele mai strălucite gorcea, Goian, Logotheti, Petrino, Popovici, Sta-
nume ale acelei epoci. Era obiceiul ca societatea să maţi, Sturdza, Stârcea, Vasilco, Zotta ş. a.
fie condusă efectiv de vicepreşedinte, preşedintele Alături de clasa boerească participă la manifes­
ales având numai conducerea formală şi demisio­ tările Societăţii pentru cultură clerul Bucovinei.
nând uneori din demnitatea sa. Astfel după primul Aproape toţi arhiereii diecezei bucovinene au făcut