Page 41 - 1931-04

2 2 6 B O A B E D E G R Â U

In problemele balcanice ni se dau nu numai de către ţă­ Ea abia începe să-şi facă loc în lumea ştiinţifică dela noi
rile din Apus, dar deopotrivă şi de ţările din cea mai apro­ după lucrări de pregătire începute acum şase ani. Metoda
piată vecinătate, un rost precumpănitor când e vorba de şi întâile rezultate culese din aplicarea ei s’au discutat cu
domeniul ideal şi obiectiv. Iată ca o pildă mai nouă unele râvnă în cercuri largi de specialişti şi pot să fie primite cu
din hotărîrile ieşite de pe urma întâiei conferinţe interbalca- toată încrederea.
nice dela Atena. La 25 Aprilie s’au ţinut la Constantinopol La Cluj d-l Virgil Bărbat a izbutit să aşeze în jurul cate­
şedinţele delegaţilor turismului şi sporturilor din cele şase ţări drei d-sale, de asemenea, o atmosferă specială şi care-i asigură
balcanice. S a discutat şi hotărît tot ceeace e în legătură cu un loc al său printre ceilalţi colegi. La o publicaţie periodică
uşurarea şi înaintarea lor pentruca să ducă la o legătură mai d-sa n a putut să treacă decât mai târziu. Ea este Revista de
strânsă inter-balcanică. In alte capitale, la Sofia, la Belgrad, Sociologie care face teoria şi practica culturii şi iese cam în
au să se ţie conferinţe asemănătoare, însă tot din alt domeniu. 50 de pagini lunar cu începere din Ianuarie anul acesta. Ori­
Bucureştiului i-au căzut problemele de apropiere intelectuală cine a citit, ca mine, cele trei numere apărute s’a putut con­
şi cele cu caracter universitar. Nu e decât firesc atunci, ca vinge despre caracterul anumit pe care l-a avut şi înţelege
şi în cazul aşezării în aceste regiuni a unui institut social să şi-l păstreze activitatea ştiinţifică şi practică a sociologului
pentru Europa sud-estică, ţara noastră să oprească interesul dela Cluj, Revista d-sale nu seamănă în greutatea studiilor
Apusului. şi în construcţia teoretică nici pe departe cu Arhiva pentru
Acest lucru e cu atât mai uşor cu cât puternice începuturi Ştiinţa şi Reforma socială ; pusă alături de Minerva dela Iaşi,
am făcut noi înşine şi ele n’ar trebui decât desvoltate cu confundarea e deopotrivă de grea. E vorba de o publicaţie
mijloacele mai mari care ni s’ar pune la îndemână. Existenţa în mare parte de fapte şi comentarii, prin urmare de reali­
Institutului Social Român în care colaborează într’un fel sau tăţi care cer soluţii repezi şi practice uşor controlabile. Ceeace
altul multe din forţele ştiinţifice ale României, e aproape a atras până acum mai cu seamă luarea aminte a publicului
populară, datorită atât publicaţiilor cât şi conferinţelor cu cărturar din toată ţara când a fost vorba de catedra de so­
caracter public, din ce în ce mai dese şi mai meritorii de ciologie dela Cluj, a fost mişcarea de extensiune universi­
zece ani încoace. Reprezentantul lui Rockefeller trebuia, luând tară. Ea arăta mai bine decât orice chiar şi pentru necunoscă­
contact în întâiul rând cu centrele universitare, să intre în torii originii universitare şi ai lucrărilor dinainte ale d-lui
legături cu Institutul nostru Social. Cred că după discuţii, Bărbat, cât de mult datoresc disciplina şi mentalitatea d-sale
care sunt mai vechi, de rândul acesta s’au putut hotărî şi li­ lumei anglo-saxone.
niile mai precise ale unei acţiuni. Poate că de anul acesta Dar cu aceasta intrăm aproape în domeniul oamenilor de
chiar vor pleca în streinătate întâii cercetători români din practică socială, deşi s’ar părea că suntem numai într’un
domeniul sociologiei, cu burse Rockefeller. punct de trecere. Extensiunea universitară face parte din mij­
Toate cele patru universităţi româneşti au câte o catedră loacele de educaţie a poporului pe care universităţile anglo-
de sociologie Titularii sunt în afară de meritele obişnuite şi saxone au crezut că nu trebue s'o lase numai în seama so­
dela sine înţelese de pregătire în ramura lor, profesori şi publi­ cietăţilor culturale sau a binevoitorilor sociali. înrâurit de
cişti foarte activi. Despre personalitatea şi râvna d-lui Petre şcoala pe care o făcuse, căci d-l Bărbat a urmat studiile aca­
Andrei dela Iaşi nu e nevoie de prea multe cuvinte. Dintre demice în Statele Unite, şi aflat mai cu seamă în Ardeal, în
toţi cei patru sociologi universitari d-sa e dealtminteri cel împrejurări care cereau puternic o asemenea universitate,
care a făcut în ultimul timp şi o practică politică mai accen­ profesorul de sociologie dela Cluj a pornit la lucru încă din
tuată. Revista d-sale Minerva, care ieşea mai înainte cu o anul 1924. Până acum el a avut prilejul să arate nişte rezul­
regularitate şi documentare pizmuite, e o publicaţie care ne tate cu totul deosebite, în ce ne priveşte pe noi, în dări de
face cinste şi poate sta alături de atâtea mari periodice seamă publicate prin diferite reviste sau în câteva anuare
streine. D-l Traian Brăileanu dela Cernăuţi are o activi­ ale extensiunii universitare dela Cluj, iar în ce priveşte strei-
tate care depăşeşte şi ea cu mult raza restrânsă a catedrei şi nătatea, în faţa chiar a unui congres internaţional. Există la
care ne-a dat în ultimul timp pagini de traducere din lumea Londra o asociaţie internaţională pentru educaţia adulţilor,
filozofiei care sunt un dar dintre cele mai rare bibliografiei ceeace, tradus în termeni continentali, înseamnă pentru edu­
ştiinţifice româneşti. împrejurările dela Bucureşti sunt prea caţia poporului. Ea are secţii în diferite ţări şi un mic înce­
cunoscute ca să stăruiu asupra lor. D-l Dimitrie Guşti e dealt­ put chiar la noi. După o muncă de documentare şi de infor­
minteri şi cronologic întâiul profesor de sociologie din Româ­ mare a publicului printr’un buletin foarte bine întocmit, în
nia şi cu d-sa sociologia a putut să pătrundă în Academie. 1929 asociaţia a hotărît să facă un congres internaţional la
Ceeace caracterizează atât concepţia cât şi puterea de orga­ Cambridge în Anglia. Ca o lucrare de privire generală a a-
nizare a profesorului dela Bucureşti se găseşte realizat feri­ părut un manual de educaţie a adulţilor, la care au fost che*
cit în Institutul Social Român despre care am amintit. Multe maţi să contribue reprezentanţii Asociaţiei sau persoane cu­
au fost felurile lui de manifestare. Ele pot fi urmărite toate noscătoare din toate ţările. Partea pentru România mi s’a
intr'una din ele care le îmbrăţişează în chip firesc, marea încredinţat mie. Am scris între altele, arătând rând pe rând
revistă Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma socială. Ceeace ca­ toate formele de educaţie a poporului la noi, şi despre exten­
racterizează însă, nu atât o direcţie nouă, cât o preocupare siunea universitară din Ardeal. îmi dădeam seama că aceste
ajunsă însfârşit la întâile aplicări şi desvoltată metodic, lămuriri au să fie urmărite cu deosebită luare aminte tocmai
este toată activitatea din jurul monografiei sociologice. Ori­ pentrucă era vorba de o manifestare de caracter anglo-
care ar fi corpul de idei sau realizările celorlalte centre so­ saxon. La congres România a fost reprezentată prin doi de­
ciologice din ţară, monografia sociologică va rămâne gândul legaţi, unul profesorul universitar Dragoş Protopopescu din
statornic şi mândria sociologiei universitare din Bucureşti. partea învăţământului muncitoresc din Ministerul Muncii, care