Page 42 - 1931-04

C R O N I C A 2 2 7

se găsea acolo dinainte detaşat cu o însărcinare pe lângă Mi-aduc aminte încă, şi sunt chiar zece ani deatunci, cu câtă
Lega{ia Română din Capitala Angliei, şi al doilea d-1 Virgil sfială cercul nostru dela Ideia Europeană, întâiul care a în-
Bărbat din partea chiar a extensiunii universitare. Profeso­ drăsnit, şi-a început ciclul lui în Aula Fundaţiei Universitare
rul dela Cluj a avut prilejul să refere într’o şedinţă despre Carol I. Ciclul a avut o izbândă la care cei cari s au aşteptat
ceeace a realizat mişcarea dela Cluj şi să primească toată mai puţin au fost tocmai iniţiatorii. De atunci Bucureştiul a
recunoaşterea şi felicitările congresului. Până astăzi extensiu­ cunoscut o adevărată frenezie conferenţiară, care abia dacă
nea universitară din Transilvania a ţinut peste 1000 de con­ a mai slăbit anul acesta. In aceşti zece ani am fost martor
ferinţe în mai mult de 50 de oraşe, mai toate de dincolo de la tot felul de variaţii pe aceiaş temă. Au fost conferinţe ţi­
munţi, dar câteva şi de dincoace, dela noi. Cel mai mare nu­ nute de corporaţii ştiinţifice, au fost conferinţe de cercuri ar­
măr de conferinţe s a ţinut în 1928—29, 197 în 42 de oraşe. tistice, au fost conferinţe de asociaţii profesionale, au fost
Conferinţele sunt prelegeri de un interes general pe care pro­ conferinţe de uniuni intelectuale, în româneşte sau în alte
fesori ai universităţii din Cluj le ţin unui public obişnuit, cu limbi, de bărbaţi sau de femei, vorbite, citite sau rostite la ra­
interes faţă de chestiunile ştiinţifice şi culturale. Revista de dio, conferinţe singulare sau conferinţe ciclice, conferinţe
Sociologie dela Cluj are în fiecare număr un capitol anumit anunţate şi ţinute, conferinţe anunţate şi neţinute. Ceva le-a
cu titlul Cultura mulţimii în care în cea mai mare parte se lipsit mai tuturor acestor conferinţe şi lipseşte şi cursurilor ex­
urmăreşte activitatea extensiunii universitare, cu itinerariul tensiunii universitare, întrucât au avut intenţia să se mişte şi
ultimei luni şi rezumatul conferinţelor. ele în cadrul educaţiei poporului: subiectele au fost disparate
Mişcarea are o îndoită însemnătate. In întâiul rând ea răs­ şi ascultătorii aproape tot alţii. Pasul mai departe ar în­
pândeşte cunoştinţe generale prin specialişti cunoscuţi. Acest semna tocmai acest lucru, conferinţe cu caracter de curs în
scop l-a urmărit încă de atunci de când universităţile din jurul aceluiaş subiect; ascultători legaţi printr’o obligativi­
Cambridge şi Oxford s au hotărît pentru întâia oară să se tate oarecare de o prezenţă regulată. îmi dau seama cât de
adreseze şi altor ascultători decât studenţilor obligaţi să le mari sunt greutăţile atât pentru iniţiatorii extensiunii univer­
asculte. Statele Unite care s au entusiasmat de această des­ sitare cât şi pentru public. Dar într’o oarecare măsură şi pen­
coperire, au dus aproape la desăvârşire metoda şi ea alcă- tru anumite localităţi sau pături de populaţie unde trebuinţa
tueşte astăzi cel mai bine primit şi mai întrebuinţat mijloc de e mai mare va trebui să se ajungă şi la această îndrăsneală.
educaţie a poporului peste ocean. E drept că în ce priveşte Atunci extensiunea universitară, încadrată în marea mişcare
universitatea dela Cluj, partea ei de noutate e să se fi re­ de educaţie a poporului, nu va lucra numai trezind interesul
zemat deadreptul pe pilda americană, să fi spus pe nume uneori abia ca o rachetă luminoasă, colorat apărută şi re­
lucrului şi să-l fi organizat temeinic. De aici puterea şi ră­ pede stinsă, dar ca o şcoală liberă a mulţimii, metodic orga­
sunetul pe care îl dau între altele continuitatea şi intenţiile nizată şi metodic urmată.
răspicat rostite. Altminteri, extensiune universitară în înţe­
lesul larg al cuvântului au făcut înaintea Clujului şi fac şi
Apar* Duminica.
aştăzi aproape toate universităţile. Universitatea din Cer-' Paatartaa pl*4ta* a |*ta*eni
Tocmai despre Universitatea din Bucureşti s ar părea că ar NĂDEJDEA
năuţi ţine regulat cicluri de conferinţe pentru popor atât în
oraşul de reşedinţă şi în toată Bucovina cât şi uneori în oraşe
din Basarabia şi Moldova; Universitatea din Iaşi aşişderea.
Redacţia
fi mai puţin de spus în această direcţie, dar cred că s’ar greşi. Comitetul de redările '*• un •• »'• 1*1» , Dl» . ae Ti l»« la ••«ar » Dia ţdmlatalraţla:
1» K'-mân-a pe un •» kW L-. - 1» America pr >n 4 tKHan
Leaauora 1 Apere »ub îngrijirea unul comitet de redacţie. Pr âdaa Plştaa, Leaaaata L
Las la o parte că în anul acesta şcolar chiar, s au început în
■r. 17 Vriac, 26 Aprilie 1931. Anul V.
Aulă din iniţiativa rectorului cursuri mărturisit şi vădit cu
So ritesta puţin. Artă KomÂne&MNâ dio
caracter de extensiune universitară. Dar în afară de aceasta, Banat.
Mulţi dinu* ««Horii tewM rftn | nunuio .Ntdrjjre immuIi. o lipi
don JupA 4at-»e Mlrinâ. *o» pori r-»le Ar itni ... 1001» ea*«plar» ' l>« U rate «ren.na,,, Bucurepti
Teapa* tiepoJuP.rae o»- .li* *
nu există cetate universitară care să-şi trimeată ca aceea p*»w iTird prle .In 4-er pe I Intre aerat» IUUU ei»—piere aeei »<
din Bucureşti mai mulţi profesori conferenţiari la toate or­
ganizările şi prilejurile de prelegeri sau de lecţii pentru mul­
ţime. „NĂDEJDEA”. — Mi-a fost dat să văd şi locurile unde
îmbrăţişarea mai mare pe care a întâmpinat-o extensiunea iese şi oamenii cari scot aceasstă foae a Românilor rămaşi în
universitară în Ardeal se mai datoreşte unui fapt. Românii Banatul jugoslav. In Lenauova, adică strada lui Lenau, care
de acolo după secole de stăpânire şi de şcoală streină erau adăposteşte redacţia şi administraţia, într’un colţ liniştit al
dornici să audă cât mai des cuvântul românesc universitar, Vârseţului, am locuit o noapte sau două. Casa cu poartă
adică cea mai înaltă rostire pe care graiul unei culturi o poate mare plină pe care trebue să încapă, când se deschide de
avea. Acest dor hrănit cu pricepere, a crescut încă soarta perete, căruţele cu struguri sau cu buţi pântecoase, a fost de
extensiunii universitare din Ardeal. Ea se reazămă astfel nu atunci năvălită de doliu şi de necazuri.
numai pe hotărîrea bărbată a întemeietorului şi a colegilor Viaţa, cu anii ei, a trecut peacolo ca un tăvălug al toam­
lui, dar şi pe această trebuinţă a păturii culte şi populare. nei. Amintirile mele s’au întristat şi ele. Intr’un capăt al uli­
Datorită acestui fapt e nădejde că extensiunea universi­ ţei largi, în care se varsă această stradă, văd încă locuinţa
tară va putea să facă şi pasul mai departe care să-i dea ade­ primitoare a protopopului Traian Oprea, iar în celălalt, mu­
văratul înţeles. Trebuinţa aceasta de comunicare deadreptul zeul unde Şvabul îndrăgit de creaţia lui ţi-arată, cu deosebită
prin ajutorul conferinţei, este astăzi generală. Ea e un dar mândrie atunci când te ştie Român, mai ales Zmeul dac, un
al transformărilor sociale şi al democraţiei. In România însă bronz al strămoşilor dintâi găsit undeva în acest pământ,
conferinţa a apărut aproape ca instituţie abia după răsboiu. ca un şarpe al casei celei vechi, de dinaintea valului roman.