Page 48 - 1931-04

C R O N I C A 233

şi să-şi lărgească astfel orizontul cu tot ce o asemenea tehnică puţin pregătiţi. Apoi, îmbunătăţirile şi schimbările sunt aşa
poate să aducă. de mari şi de dese, în arta grafică, în cât ţinerea la curent
„Grafica română" se păstrează o revistă frumos scoasă. e o trebuinţă. Dacă nu le ştiam nici tendinţa generală a bres­
Poate că în deobşte „Graficele” din diferite ţări ies cam în lei, nici starea de fapt a meşteşugului, le aflam în tot cazul
acelaş format şi cu o factură asemănătoare. Am primit de din paginile revistei. D. V. Molin şi-a găsit specialişti din
curând întâiul număr din „Grafika” poloneză. Ea e aidoma cuprinsul atelierului, care-i fac cinste. Soarta înaintării artei
cu publicaţia românească. Poate alte consideraţii, poate uşu­ grafice, prin cei cari o practică, e în mâini bune.
rinţa circulării planşelor colorate, cu probe de cerneluri sau Altă parte din material trece peste aceste margini, ceva
de tiraje Offset, mai strâmte. El
trimise gata de caută să facă
alte tipografii, şcoala publicului.
împingând .'a a- Articole de cu­
ceasta. „Grafica noştinţe generale
română” s’a pri­ sau tot felul de
ceput însă, înă­ informaţie mă­
untrul unui cadru runtă în legătură
aproape uniform, cu tiparul înde­
să se caracteri­ plineşte cel de-al
zeze şi să se îm­ doilea rost. Iată
podobească. Fie­ de pildă întâiul
care număr din articol al acestui
două în două luni număr de Ianua
e un rod neaştep­ rie-Februarie: E
tat al acestei si­ ditor, tipograf, li­
linţe.. O parte din brar. E vorba în
material caută să el de criza cărţii,
facă şcoala ti­ dar pusă îi.tr'o
pografului. Tipa­ nouă lumină. Au­
rul a fost tot­ torul n'aşteaptă
deauna o mese­ scăparea nici de
rie subţire şi la subvenţiile pe
mânuitorii 1 u i, care Statul sar
frunte între meş­ hotărî să le dea
teşugari. Ei sunt editorilor, nici de
şi la noi intelec­ la o lege a biblio­
tuali printre lu­ tecilor, care să
crători. D a c ă ceară din unele
metalurgiştii prin lucrări câte 5000
număr, organi­ de exemplare în
zare şi aş zice, singura zi a apa­
fel de lucru, se riţiei. Acestea şi
găsesc de obiceii alte propuneri nu
în capul oricăror pot veni decât
acţiuni imediate dela diletanţi şi
de revendicări necunoscători. D.
profesionale, ti­ V. Molin crede
pografii, mai pu cu pilda mai ales
ţin energici ca a Germaniei -na-
izbucnire, s u n t inte, în profesio
mai ascultaţi şi nalizarea elemen­
Mănăstirea Drasomirna G. Balş : Influences, etc.
mai cu trecere, telor care sunt a-
ca putere de înţelegere şi ca orizont. Materia primă, mestecate în procesul tehnic al cărţii, de producţie şi desfa­
care li se dă de prelucrat, din zori până în noapte, sunt cere : editor, tipograf, librar. Fiecare din ei ar trebui adus,
ideile. Ceva din ea îi pătrunde cu timpul şi pe ei. Din des­ făcut sau silit să urmeze o şcoală specială. Noi, la Direcţia
cinderile mele în cursul anilor la diferite organizaţii munci­ Educaţiei Poporului, am crezut, mânaţi aproape de aceleaşi
toreşti, cea mai bună amintire o păstrez dela sindicatul tipo­ convingeri, că trebue născut un misticism al cărţii prin orga­
grafilor din Cluj. De câte ori mă abat prin mândrul oraş, nu nizarea în mare a alfabetizării neştiutorilor de carte, şcoli
uit să-i caut. Toate acestea nu slăbesc rostul acelei părţi din cazărmi, biserică şi societăţi culturale, şi că trebue pregătit
„Grafica română” care urmăreşte să realizeze şcoala tipo­ vânzătorul, într’o şcoală de librărie, pe care am văzut-o cu
grafului. Cei mai primitori de informaţie nu sunt cei mai putinţă în fosta Librărie de Stat. Toate au fost planuri, care